Cazino în loc de Casa Poporului, telegondolă-taxi, corăbii pe Dâmboviţa şi arteziană muzicală în Herăstrău! Vezi transformarea Bucureştiului!

De-a lungul vremii, edilii care s-au perindat pe la conducerea Primăriei Capitalei au avut idei tot mai năstruşnice. Dacă ar fi fost puse în aplicare, astăzi, Casa Poporului ar fi fost un cazino vizitat de străini, bucureştenii ar fi mers la serviciu cu telegondola, pe Dâmboviţa s-ar fi plimbat piraţii în corăbii iar atracţia Parcului Herăstrău ar fi fost o imensă fântână arteziană muzicală şi colorată

CITEȘTE ȘI: Cum arată Bucureștiul pe Google Maps: Pasajul Basarab e în construcție, statuile de la Universitate sunt neclintite, iar teatrul nu are schele

Întâiul primar de după Revoluţie care a avut o viziune despre cum ar fi vrut el să schimbe faţa Bucureştiului a fost Crin Halaicu. Aşa cum Oprescu a avut obsesia „autostrăzii suspendate”, Halaicu a avut-o pe cea a Casei Poporului trasnformată în cazino. Pe motiv că întreţinerea ei costă fosrte mult, iar clădirea uriaşă stă în mare parte nefolosită, primarul a avut ideea de a o transforma într-un imens cazino. Planul a rămas doar la intenţia de vis.

Bucureştiul, port la Dunăre

În perioada 2006-2008, imaginaţia bucureştenilor a fost aţâşată de alte planuri anunţate cu surle şi trâmbiţe de către edilii bucureşteni. Primul a fost lansat de către fostul viceprimar la Capitalei Răzvan Murgeanu şi se referea la posibilitatea transformării Bucureştiului în port al fluviului Dunărea. Astfel, canalul Dunăre-Bucureşti ar fi legat Capitala de litoral prin două porturi construite în localităţile Glina şi 1 Decembrie. Astfel, Bucureştiul devenea a cincea capitală de pe Dunăre. Scenariul aproape că devenise realitate în 2008 când fostul ministru al Transporturilor, Ludovic Orban, s-a declarat interesat de proiect şi promitea chiar bani pentru efectuarea unui studiu de fezabilitate. Totul a rămas însă aşa cum a lăsat Ceauşescu.

Gondole plimbătoare pe Dâmboviţa

Cum însă Bucureştiul are propria apă curgătoare Dâmboviţa, edilii s-au gândit să o amenajeze în fel şi chip. Fostul vicepriar al Capitalei Robert Ionescu concepuse un proiect prin care pe râu se vor plimba godole, iar pe margini să se amenajeze restaurante şu cafenele.  Pe lângă cele 30-40 de gondole, proiectul prevedea şi existenţa a 15 nave cu pânze. Proiectul a fost abandonat, iar Dâmoviţa a rămas la fel de verde şi urât mirositoare.

Telegondola, pe post de autobuz

Ca să rezolve problema traficului bucureştean dar şi ca să creeze un soi de divertisment, primarul sectorului 2 Neculai Onţanu a vrut să construiască o telegondolă care să pornească din Piaţa Presei şi să oprească în cinci staţii: una pe Bulevardul Aviatorilor, în zona Lacului Herăstrău, alta pe bulevardul Barbu Văcărescu, cea de-a treia în zona pensinsulei Heliade între Vii, apoi malul Lacului Plumbuita, iar capătul liniei în cartierul Pantelimon. Arhitecţii din primărie au desfiinţat proiectul.

Fântânile colorate şi cântătoare

Primarul general Sorin Oprescu a vrut la un moment dat să cheltuiască aproape 9 milioane de euro din bugetul local pentru a construi o fântână arteziană muzicală în parcul Herăstrău. Fântâna ar fi trebuit să aibă 11 grupuri de formare de apă cu înălţimi între 7 şi 60 de metri şi proiectoare subacvatice care să îşi schimbe culoarea în funcţie de melodie. Altă fântână ar fi trebuit să se afle în pasajul de la metrou de la Universitate. Ambele proiecte au fost respinse de consilieri.