Bucureşti: Casele, vândute doar cu certificat energetic

Specialiştii cred că lipsa metodologiei specifice ar putea bloca piaţa imobiliară. Locuinţele fără certificate care să le ateste clasa energetică nu vor putea fi vândute sau închiriate de la 1 ianuarie.

Legea nr. 372/2005 privind obligativitatea certificatelor energetice este în vigoare încă din anul 2007, dar până acum era valabilă numai pentru locuinţele noi.

De la 1 ianuarie 2010, însă, această lege se va aplica şi la casele vechi. Astfel, pentru ca locuinţele să poată fi vândute sau închiriate, proprietarul trebuie să deţină un certificat care să ateste consumul energetic al respectivei case.

Certificatul de performanţă energetică este definit de Legea 372, drept un document tehnic, cu caracter informativ.

„Acest tip de certificat este, practic, o notă care se dă imobilului privind gradul de eficienţă energetică. Astfel, se identifică sursele de pierdere de căldură, asta însemnând izolaţie prost făcută sau pereţi strâmbi care pierd căldura“, a declarat Radu Zilişteanu, analist imobiliar.

Metodologia nu este clară

Certificatul energetic va fi obligatoriu de la începutul anului viitor pentru a se putea efectua orice tip de tranzacţii. „Evaluatorul va veni la locuinţa respectivă şi va face o expertiză în domeniul termic. Detaliile nu sunt, însă, clare deocamdată. Nu ştim nici cât va costa. Probabil va fi la nivel de câteva sute de lei şi va depinde de suprafaţa şi complexitatea suprafeţei auditate. Nu este un certificat obligatoriu, îl fac doar cei care efectuează tranzacţii”, a mai spus Radu Zilişteanu.

În ceea ce priveşte valabilitatea certificatului de performanţă energetică, acesta va fi valabil 10 ani de la data emiterii. Documentul se eliberează de către persoane autorizate, precum auditori energetici pentru clădiri. Până în prezent, la nivel naţional sunt înregistraţi 576 de auditori energetici pentru clădiri.

Apartamente vechi vs. locuinţe noi

Potrivit specialiştilor din domeniul imobiliar, această situaţie ar putea să blocheze tranzacţiile de pe segmentul de blocuri vechi şi să crească numărul tranzacţiilor de locuinţe noi.

„Într-adevăr, există şi consecinţe. Preţul unui imobil cu certificat care denotă pierderi mari de căldură poate fi negociat de cumpărător, care se va gândi la costurile pe care trebuie să le suporte el pentru reabilitare. Preţurile celor reabilitate termic nu suferă, însă, modificări. Dacă este vorba de negociere, la locuinţele noi aceasta se face din cu totul alte puncte de vedere“, a mai spus Zilişteanu.

Note de la A la G

Potrivit evaluatorilor, o locuinţă de clasa A consumă 170 de kilowaţi pe metru pătrat, în timp ce o locuinţă de clasa G, consumă circa 5.000 de kilowaţi pe metru pătrat. Astfel, o locuinţă clasa A va fi evaluată la o sumă mai mare decât una cu o clasificare mai slabă.

Costul reabilitării termice a ajuns, în unele zone din Bucureşti, până la preţul de 18.000 de euro pe apartament, de peste patru ori mai mare decât preţul mediu de 4.000 de euro, anunţat iniţial de autorităţi. Cele mai multe locuinţe au fost reabilitate în sectoarele 1, 2 şi 5, unde reabilitarea termică este asigurată doar de guvern.

Programul „Prima Casă“, blocat

Executivul ar putea renunţa, de la anul, la programul „Prima casă”, pentru continuarea acestuia fiind necesară apobarea unei noi hotărâri de guvern de redistribuire pentru 2010 a banilor rămaşi necheltuiţi în acest an, adică aproximativ 550 milioane euro dintr-un total de un miliard de euro.

Dacă programul nu va continua în anul care urmează, cei care au plătit avansul către proprietar, respectiv câteva mii de români, riscă să piardă banii. Certificatul energetic al locuinţei ar putea avea efect şi asupra programului „Prima Casă“, fiind posibil ca unii clienţi să se orienteze către apartamentele noi.

În cazul tranzacţiilor din programul guvernamental, clienţii încearcă să încheie contractele cât mai repede, iar legea prevede ca toate proiectele rezidenţiale demarate începând cu 2007 să aibă un certificat energetic la recepţie, chiar dacă au fost finalizate înainte de 2010. Aproximativ 11.000 de români şi-au luat locuinţe prin programul „Prima Casă” în decursul anului 2009.