A ales şcoala din străinătate pentru a deveni profesionist în România
0Tudor Măldărescu, de 25 de ani, este unul dintre studenţii români care au optat pentru universităţile de afară doar pentru a fi mai bun în profesia lui atunci când se va întoarce acasă.
În timp ce tot mai mulţi studenţi români sunt atraşi de mirajul studiilor în străinătate şi al unei vieţi dincolo de graniţe, Tudor Măldărescu şi-a cântărit opţiunile şi a decis să-şi facă un viitor în ţara lui. Bucureşteanul, de 25 de ani, este în ultimul an de masterat la Academia de Arhitectură din Mendrisio. A plecat din Bucureşti după primul an de facultate, cu o bursă care i-a permis să studieze în ritmul elveţian. „A fost un sistem de selecţie naturală. În funcţie de rezultatele din primul an de studiu, am fost înscris pe o listă şi am mers la un interviu", a povestit tânărul. A revenit în oraşul natal ca să le prezinte studenţilor de aici posibilităţile de studiu din Elveţia, în cadrul unui târg de oferte educaţionale.
Citeşte şi: Universităţile străine la care cursurile sunt gratuite îşi prezintă ofertele la Bucureşti
Se întoarce acasă
Acum este decis ca după absolvire să fure meseria de arhitect de la elveţieni, lucrând o perioadă acolo. „E multă lume care spune că nu se întoarce acasă pentru că nu există speranţe de viitor în domeniul în care studiază ei, la fel ca în Vest. Pe ce fac eu este mult de lucru în România. Aş întârzia să vin aici, doar pentru că vreau eu să fiu mai bun", a explicat studentul de 25 de ani. Tudor a găsit în şcoala elveţiană profesori titraţi, care sunt învăţaţi să aprecieze talentele. „În Bucureşti, spre anii finali, din ce ştiu eu, profesorii nu mai sunt interesaţi să te înveţe concret ce să faci, de teamă că o să le iei locul, dacă eşti bun. Acolo, dacă te lupţi, întodeauna vei avea un feedback bun de la profesori", a spus bucureşteanul.
A lucrat la universitate
Chiar dacă viaţa din Elveţia este mai scumpă decât cea din capitală, tânărul a apreciat deschiderea cu care universitatea la care învaţă dă o mână de ajutor studenţilor. „Nu prea ai timp să lucrezi cu normă întreagă, dar poţi să lucrezi part-time la universitate. Acolo, studenţii sunt cei care lucrează în infrastructura şcolilor. Eu am lucrat şi la biblioteca, şi la diverse conferinţe, şi ca supraveghetor de expoziţii, dar şi ca ghid de trafic sau chelner", a povestit Tudor. Astfel, pe lângă cei aproape 600 de franci elveţieni pe care îi primea lunar din bursă, studentul reuşea să îşi rotunjească venitul până la 1.000 de franci. „Poţi să înveţi, dar şi să munceşti acolo", a mai spus tânărul.