Tanţa şi chitanţa de la CET
0Citeam zilele trecute pe www.adevarul.ro că, la Târgu-Mureş, factura la căldură pentru o familie de bătrâni a totalizat 1.200 de lei, cu mult peste pensiile lor amărâte.
Povestea se repetă şi la Braşov, Ploieşti şi în toate oraşele unde există CET-uri. Furnizorii de căldură s-au spălat rapid pe mâini: „Noi le-am spus să se debranşeze că au mai rămas puţine apartamente în blocul ăla şi vor plăti mult, că sunt părţile comune, pe care trebuie să le plătească cineva".
Teoretic, producătorii de agent termic au dreptate, dar prin toate facturile emise pentru încălzire şi apă caldă, produse în sistem centralizat, nimeni nu ne spune că plătim ineficienţa unor sisteme învechite, unde pierderile pe sistemul de transport al agentului termic ajung sa dubleze preţul serviciilor. Aşa că, vrei, nu vrei, eşti sclavul monopolului deţinut de producătorul de agent termic. Iar povestea se repetă şi cu furnizorul de electricitate sau gaz, în pofida unor încercări ale inspectorilor de la Protecţia Consumatorului de a mai elimina din clauzele abuzive existente în contracte. Iar dacă nu marci banul gros şi rămâi cu burta goală, se închide robinetul.
Toată povestea îmi aduce aminte de păţania Tanţei, vecina hâtrului George Topârceanu, în „Chitanţa":
Era iarnă grea şi ger,
Şi-o găsesc în pielea goală,
Stând lângă calorifer.
Năucit de frumuseţea-i
Dau să mă retrag un pic
Însă Tanţa-mi spune:- Intră,
Intră dragă, nu-i nimic!
Am intrat şi beat de farmec
O-ntrebai plin de mister:
- Pentru ce stai goală, scumpo
Lângă-acel calorifer?
-Fiindcă-a fost proprietarul,
Mi-a răspuns şăgalnic Tanţa
- Şi-uite, mi-am plătit chiria,
Iar acum, usuc chitanţa.