Sura de stepă, vitele din pictura „Carul cu boi“, intră în meniul culinar din Transilvania
0Cunoscută din tabloul „Carul cu boi”, al lui Nicolae Grigorescu, Sura de stepă va intra în meniul unei ferme din Transilvania din luna octombrie. Rasa de vite este foarte rezistentă, dar dispăruse aproape complet din România.
Poate cel mai cunoscut tablou românesc, „Carul cu boi“ al lui Nicolae Grigorescu prezintă niște animale neobișnuite pentru noi. Vitele din tabloul marelui artist au coarne lungi și sunt diferite de vacile pe care le cunoaștem. Este vorba despre Sura de stepă, o rasă care dispăruse din România la un deceniu după Al Doilea Război Mondial.
„Sura de stepă a fost amenințată cu dispariția din cauza mecanizării agriculturii și răspândirii raselor îmbunătățite, care au înlocuit-o aproape complet. Declinul rasei a început din perioada interbelică și este legat și de ritmul mai lent de creștere, maturitatea fiind atinsă după vârsta de 5 ani. În anii '50, Surele de stepă au dispărut aproape complet din Transilvania, rasa supraviețuind doar în Parcurile Naționale din Pusta maghiară”, a explicat Istvan Szabo, manager afaceri verzi Fundația Conservation Carpathia.
În prezent, la Cobor, Brașov, au fost reintroduse cu succes circa 100 de exemplare din această rasă, de către fundația care promovează dezvoltarea durabilă a localităților de pe cei doi versanți ai Munților Făgăraș. Astfel, din luna octombrie, Transilvania va apărea pe harta gastronomică a țării cu un nou ingredient, carnea de vită din rasa Sura de stepă.
Ferma de Biodiversitate Cobor, situată în Transilvania rurală, într-o așezare atestată prima dată în 1206, se distinge datorită modelului de afacere verde, prietenoasă cu natura și prin proiectul de reintroducere a Surei de stepă. Pe lângă faptul că este deosebit de frumoasă și impunătoare și un adevărat punct de atracție turistică pentru zonă, Sura de stepă este o specie semisălbatică, care trăiește afară 365 de zile. Aceasta are o carne excelentă, care reflectă condițiile de mediu nepoluat în care trăiește, hrana sănătoasă, bazată pe iarbă și lucernă și modul de creștere în tihnă, natural, fără îngrășare forțată.
„În ultimii ani am observat tendința tot mai crescută a oamenilor de a mânca mai sănătos și din surse locale. Suntem mai atenți la calitate și la povestea din spatele unui produs. La Ferma de Biodiversitate Cobor le avem pe toate: povestea unui proiect pionier de mediu ce își dorește protejarea Munților Făgăraș, povestea unui sat de secol XIII, aflat în declin demografic și economic, dar care reînvie prin proiectul fermei, prin crearea a 15 locuri de muncă“, a adăugat Istvan Szabo.
Szabo enumeră la atu-urile fermei de la Cobor și povestea Surei de stepă, care va fi inclusă în meniul amatorilor de produse preparate din carne de vită. „Este o rasă istorică, aproape dispărută în România, care de mai bine de 4 ani completează peisajul satului și care, în curând, va delecta papilele iubitorilor de carne de vită, cu un produs bun, din Transilvania, care lipsește de pe piață. Am autorizat un punct de sacrificare în cadrul Fermei de Biodiversitate de la Cobor, respectăm normele DSVSA, însă nu industrializăm procesul, iar sacrificarea se face printr-o procedură de tăiere aproape tradițională. Vom începe să comercializăm o cantitate redusă de carne de Sură de stepă în luna octombrie, direct de la fermă (contact@cobor-farm.ro), cu livrare în restaurante, băcănii sau la alți doritori”, a precizat Szabo.
Între secolele XII - XVIII, aceste vaci jucau un rol important în viața de zi cu zi a țăranilor. Foarte puternice, surele erau folosite atât la trasul căruțelor și al plugurilor, cât și pentru producția de lapte (8-10 l/zi) și pentru carne. Sunt foarte rezistente, pot sta toată iarna în aer liber și sunt imune în fața multor boli. Acest lucru a făcut ca rasa să fie extrem de valoroasă în Evul Mediu. Documente de arhivă vorbesc despre transportul pedestru a peste 1.000 de bovine din Transilvania către piețele din Viena, într-o perioadă când vitele fuseseră eliminate din Europa centrală din cauza bolilor.