Savanţii uitaţi ai Braşovului. Prima femeie medic din România şi doi chirurgi celebri
0Deşi acum nu mai este considerat un mare centru universitar medical, Braşovul a dat României unii dintre cei mai renumiţi medici.
Prima femeie medic in România şi prima femeie profesor universitar este din Braşov. Elena Densuşianu-Puşcariu (1875-1966) a fost şi prima femei profesor la o clinic de oftalmologie din lume. S-a născut la Făgăraş şi a absolvit facultatea la Iaşi. S-a specializat apoi la Paris, iar în 1920 a revenit în ţară. A condus Clinicile de Oftalmologie din Iaşi şi Bucureşti şi a fost professor universitar. Elena Densuşianu-Puşcariu a fost căsătorită cu Emil Puşcariu profesor de histologie la Facultatea de Medicină din Iaşi, creator al Institutului antirabic din Iaşi, politician şi artist plastic. Elena Densuşianu-Puşcariu a fost membră a Societăţilor de Oftalmologie din Anglia, Franţa şi Italia. A avut şi preocupări artistice, fiind şi scriitoare, artist plastic şi traducătoare.
Liviu Câmpeanu, chirurgul care ridică bolnavii direct de pe masa de operaţie
A trăit între 1889 şi 1948, fiind unul dintre cei mai mari chirurgic din România. A venit la Braşov în 1929 şi a profesat la Sectia de Chirurgie a Spitalului Mârzescu, dar şi la Sanatoriul Elisabeta. Soţia lui, Elena Toneanu, născută la Braşov, era rudă cu IL Caragiale. A continuat cu succes procedeul experimentat de chirurgul Dimitrie Gerota (1867-1939), care recomanda coborârea precoce din pat a bolnavilor operaţi, procedeu care scurtează spitalizarea şi accelerează vindecarea. Medicul Liviu Câmpeanu a devenit renumit pentru că cerea bolnavului să plece pe picioarele lui direct de pe masa de operaţie. Într-o lucrare de specialitate din 1936, şi-a descris metoda citând cazul unui pilot care, imediat după o rezecţie gastrică, a pilotat cu succes un avion. În ultima perioadă a carierei a fost medic la garda Ministerului de Interne si Prefectura Politiei Capitalei.
Medicul care a consacrat rahianestezia în România
Rahianestezia, o tehnică de anestezie folosită în orice spital din lume, a fost consacrată şi perfecţionată în România de către doctorul braşovean A. Aburel, care a fost şi primul citat de literatura medicală pentru introducerea unui cateter (de tip ureteral) pe cale sacrată, în 1931. Şi-a publicat însă descoperirile doar în literatura germană şi franceză, iar dezbinarea mediilor ştiinţifice în al doilea război mondial a împiedicat apariţia lucrărilor sale în Occident timp de 40 de ani.