PORTRET Sorin Chiru şi-a dedicat viaţa cercetării

Are peste 23 de ani de experienţă în cercetare şi este în continuare pasionat de ceea ce face. Conduce cu succes Institutul Cartofului de Braşov şi îşi doreşte să atragă cât mai mulţi tineri către această activitate.

Sorin Chiru face parte dintr-o familie cu tradiţie în cercetare. Tatăl său, inginerul Cristea Chiru, a obţinut rezultate remarcabile în domeniul legumiculturii şi a creat mai multe soiuri de ceapă şi roşii care s-au cultivat pe suprafeţe extinse din ţară.

„Toţi strămoşii mei pe linie paternă au fost oameni cu mare dragoste de pământ şi de agricultură. Pe vremea când eram elev, îmi petreceam toate vacanţele la ţară, în comuna Maia din judeţul Ilfov. Bunicul meu era un ţăran filosof autodidact, care mi-a împărtăşit multe dintre comorile tezaurului rural", îşi aminteşte Sorin Chiru.

Braşoveanul a terminat Universitatea de Ştinţe Agronomice şi Medicină Veterinară Bucureşti 1978 şi a obţinut doctoratul în agronomie în 1999. „Ca profesie de bază, sunt ameliorator şi genetist şi astfel am avut şansa unică  de a crea ceva nou, în cazul meu noi genotipuri şi soiuri de cartof. Această activitate este extrem de interesantă şi de captivantă", este de părere inginerul.

Imediat după terminarea facultăţii, Sorin Chiru a activat în cadrul Institutului Cartofului de la Braşov. Au urmat nouă ani de muncă în cadrul unor companii multinaţionale, al căror obiect de activitate sunt inovaţiile din agricultură. În tot acest timp, Sorin Chiru a păstrat permanent legătura pe linie ştiinţifică cu Institutul Cartofului, iar în 2004 s-a întors la conducerea instituţiei de cercetare.

Noi soiuri de cartofi

Procesele de ameliorare genetică desfăşurate de cercetători la Institutul Cartofului se desfăşoară pe durata mai multor ani. „Totul începe de la alegerea unor «părinţi» cu însuşiri complementare, care sunt supuşi unei hibridări controlate. Dintr-un singur fruct rezultat se obţin aproximativ 300 de seminţe botanice.

Acestea se seamană în spaţiu închis şi se obţin răsaduri, care se transplantează. Din acestea se obţin câţiva tuberculi, din care va rezulta un posibil nou soi de cartof, în cazul în care este superior părinţilor. Totul durează între 10 şi 12 ani", explică cercetătorul.

Importanţa Institutului Cartofului este colosală pentru economia naţională. „Dacă nu ar exista astfel de institute de cercetare, am deveni tributari 100% la importuri de tehnologii, de material biologic, iar o astfel de ipoteză ar avea repercusiuni grave asupra asigurării siguranţei şi suveranităţii alimentare", spune Sorin Chiru.

Cu toate acestea, cercetarea nu este foarte bine privită în România şi tot mai puţini tineri se îndreaptă către acest domeniu. „Aşteptăm ca, în general, cercetării să-i fie recunoscut rolul de motor al economiei naţionale, aşa cum este considerată în întreaga Uniune Europeană.

Pentru a atrage cât mai mulţi oameni de valoare în cadrul institutului, am încercat ca, pe perioda câştigării unor proiecte naţionale şi internaţionale, să îmbunătăţim condiţiile de salarizare. Încă aşteptăm promulgarea unei legi pentru cercetarea agricolă care ar permite şi o formă de stabilitate în asigurarea unor salarii decente pentru cercetători", conchide Sorin Chiru.

Profil

Născut. 22 septembrie 1953, Braşov.

Studii. Facultatea de Horticultură, Bucureşti.

Familie. Căsătorit, doi copii.

Ce-i place

„Sunt îndrăgostit de lumea satului românec, dar şi de arta populară autentică. Mă bucur întotdeauna de o carte, un film sau o emisiune tv bună şi îmi plac călătoriile şi grădinăritul".

Ce nu-i place

„Mă irită incompetenţa şi promovarea nonvalorilor. Nu este normală şi nu agreez existenţa unei ierarhii contorsionate de apreciere a locului cuvenit fiecărui individ în cadrul societăţii".

Întrebări şi răspunsuri

Cum privesc membrii familiei dvs meseria dvs?

Soţia mea este, la rândul ei, cercetător, doctor în biologie, aşa că, împreună, ne-am dedicat acestei profesii. Deşi băiatul meu a absolvit o facultate de relaţii internaţionale şi nu urmează tradiţia familiei, fiica noastră este studentă, în ultimul an la USAMV Bucureşti şi este posibil să urmeze o cariera în cercetarea agronomică. Cu siguranţă, ne-ar bucura acest lucru.

Cât de importantă este activitatea Institutului Cartofului ?

Este nu numai importantă, dar şi absolut  necesară în condiţiile actuale de preconizată criză alimentară mondială şi de modificări climatice puternice.

Toate aceste schimbări solicită noi abordări în tipul de tehnologii agricole, în realizarea de noi soiuri de plante mai bine adaptate şi în stabilirea unor agrosisteme protective faţă de mediu şi de resursele de energie.

Ai aflat ceva interesant, ai pozat sau ai filmat? Scrie-ne pe brasov@adevarul.ro!

Pentru ultimele noutăţi din Braşov, click pe poza de mai jos: