Pedeapsă la ţigani: exil la români!

Ce tichie de mărgăritar le lipsea romilor? Un stabor. Şi nu orice fel de instanţă de judecată, ci una de „sânge albastru“. Şi să fie clar, nu e la mişto!

„Rege e tata, Iulian e împărat, Băsescu e preşedinte... Io, ce să fac?", s-a întrebat odrasla de viţă nobilă, prinţul Dorin Cioabă. Şi brusc s-a luminat. A găsit o soluţie să fie şi el şef peste toţi. Păi degeaba şi-a tocit coatele pe băncile facultăţii de drept pe locurile alea speciale pentru romi? Cum să nu fie el mai presus dacă e preşedinte de stabor? Şi s-a pus pe treabă. Deocamdată, şi-a tras o clădire administrativă. Vreo 150.000 de euro, bani peşin. Clădire atipică pentru clanurile romilor: fără niciun turnuleţ. Mai trebuie încă vreo sută de mii de euroi, pentru mobilă, şi... gata! Pot începe judecăţile ţigăneşti, dar în stil american. El e preşedinte, câţiva oameni de casă (regală), cu regele şi împăratul, la pachet, juraţi. Evident, juraţii sunt decorul, că decizia finală el o va avea.

Trebuie admis faptul că staborul ţigănesc e mult mai performant decât Tribunalul. Sistemul juridic e clar, şi nimeni nu se supără dacă, pentru aceeaşi faptă, sentinţa diferă. Păi ce, la români se face dreptatea altfel? Nu dau judecătorii soluţii de se bat cap în cap pentru dosare identice?

Cu adevărat un deliciu, însă, mi se pare pedeapsa supremă a staborului. „Cei găsiţi vinovaţi sunt marginalizaţi, apoi sunt obligaţi să întemeieze familii cu români şi aşa li se pierde urma", a declarat, pentru „Adevărul de Seară", Dorin Cioabă. Dură pedeapsă: adio cerşit, adio mangleli şi, Doamne fereşte de aşa blestem, o mai trebui să şi muncească...