Jurnal de front în semne. Ajutor pentru refugiaţii surzi, în Vama Siret
0Persoanele surde din Ucraina care fug din calea războiului au nevoie de interpreţi ai limbajului mimico-gestual, care să le ajute la sosirea în România.
Între refugiaţii din Ucraina se numără şi numeroase categorii care au nevoie de un tratament special. Între acestea se numără şi persoanele surde, care nu se pot descurca fără un traducător al limbajului semnelor.
Pentru aceste persoane, Violeta, ajutată de alţi 6 tineri, a plecat la Rădăuţi, la Centrul de Azil pentru Refugiaţi.
Grupul, care face parte din Asociaţia Naţională a Interpreţilor Autorizaţi în Limbaj Mimico-Gestual, se află în apropierea graniţei cu Ucraina încă din 2 martie.
„Facem eforturi mari şi reuşesc să scot de acolo cât mai repede 2 surzi bătrâni din Ucraina ca să-i urcam în trenul spre Cluj… Băiatul lor surd îi aşteaptă la Cluj. La gară, o familie de refugiaţi (o mamă auzitoare cu 3 copii surzi) a primit asistenţă de la noi. După 2 zile, primesc un semn de la ei. Au ajuns cu bine în Slovacia”, a povestit Violeta, în prima zi.
A doua zi, tinerii aveau să fie impresionaţi de ce au văzut. „Mergem dimineaţa la 7 din Suceava spre Vama Siret. Am rămas fără cuvinte! Tot ce vezi la televizor, în realitate este total diferit! Multă durere pe chipurile refugiaţilor ucraineni… şi Umanitate! Un surd nu are paşaport şi trebuie să facă cerere de azil. Ajung într-o sală cu mulţi oameni, copii… toţi fără paşaport biometric. Se face ora 20 şi ajungem acasă, dar avem satisfacţia că am putut ajuta”, a transmis Violeta la finalul zilei de 3 martie.
Lucrurile au început să se complice de vineri, 4 martie. „Între orele 11-23, prima şedinţă organizatorică cu echipa de voluntari, apeluri video, drumuri până la cazare, stadion Siret… Ne organizăm mai bine, pleacă câţiva voluntari, dar vor veni alţii. Timpul fuge repede şi realizez că e vineri… vine weekendul, dar nu ne putem opri. Apel video la miezul nopţii: 3 surzi din Ucraina au cerut informaţii, s-au hotărât şi vor merge pe jos 50 km până la vamă. Noi îi vom aştepta!”, au fost gândurile tinerei la finalul zilei de 4 martie.
În weekend, acţiunile au continuat în acelaşi ritm. „Ne aşteaptă zeci de surzi cazaţi la Suceava, care au nevoie de asistenţă, alţii la Tabăra de Refugiaţi. Unii sunt cu maşina, alţii pe jos… Este trecut de miezul nopţii, iar voluntarii noştri aşteaptă şi acum la Vama Siret”, a povestit Violeta Cuc, care nu dormise deloc în ultimele 24 de ore.
Vă recomandăm să mai citiţi:
Şase români se bucură de o nouă viaţă datorită dăruirii unui pacient în moarte cerebrală