FOTOGALERIE Istoria Poliţiei Braşov – de la trabanţi la agenţii de astăzi

La Muzeul Judeţean de Istorie s-a vernisat o expoziţie unde puteţi vedea uniforme, arme, aparatură şi fotografii de epocă ale evoluţiei Poliţiei în Braşov. Expoziţia poate fi vizitată inclusiv în luna aprilie.

Ziua Poliţiei a fost stabilită în data de 25 martie, pentru că, în această zi, în 1822, domnitorul Ţării Româneşti, Gr. Dimitrie Ghica, a acordat marelui Agă Mihăiţă Filipescu, drapelul Agiei, ceea ce semnifica, simbolic, înfiinţarea Poliţiei române moderne.

Cu ajutorul istoricului Nicolae Pepene, directorul Muzeului Judeţean de Istorie, vom face o incursiune cronologică în ceea ce priveşte înfiinţarea şi funcţionare Poliţiei la Braşov.

Dorobanţ (din germană trabant, prin intermediul termenului în maghiară darabant) a fost denumirea dată unui soldat deinfanterie din armata naţională, aparţinând unui corp a cărui existenţă este atestată începând din sec. XVII, sub conducerea marelui agă, din 1657. Corpul a fost desfiinţat în 1688 şi reînfiinţat la jumătatea sec. XIX.

Prin regulamentul uniformelor adoptat în anul 1873, dorobanţii, care făceau parte din trupele teritoriale, numite şi trupe „cu schimbul”, pentru că făceau serviciul prin rotaţie, o săptămână pe lună, în rest fiind liberi să se ocupe de gospodăria proprie, trebuiau să poarte uniforme simple, inspirate din costumul ţărănesc, confecţionate pe cont propriu. Din acestă cauză, deşi existau nişte prevederi uniformologice precise, stipulate de regulamentul uniformelor din acea perioadă, în practică exista o diversitate destul de mare a ţinutelor, care era determinată de materialele folosite, disponibile în gospodăria ţărănească, de influenţele portului ţărănesc regional şi de preferinţele dorobanţului care căuta adesea să-şi individualizeze şi înfrumuseţeze costumul.

În 1595, trabanţii oraşului Braşov purtau informe albastre şi erau înarmaţi cu archebuze. Uniforma era alcătuită din cămaşă, haină cu mâneci bufante sau simple, veston din postav, pantalon bufant sau simplu, ciorapi şi manta. Se mai foloseau şi piei de animale şi căciuli de blană, cizme sau ghete.

Însemnele de grad erau reprezentate prin galoane albe, subţiri, din bumbac (1 pentru caporal, 2 pentru sergent, 3 pentru sergent-major, 4 pentru plutonier), dispuse orizontal pe gulerul bluzei, sau din galon de bumbac galben (1 pentru fruntaş, 2 pentru caporal) sau fir auriu (1 pentru sergent, 2 pentru sergent-major, 3 pentru plutonier), dispuse oblic la partea superioară a manşetelor mantalei.

În 1782 apare prima atestare a modului de organizare al Poliţiei din Braşov. La acea vreme existau reglementări precise privind atribuţiile, precum şi ce jurământ trebuia să depună, fiecare în parte, şeful Poliţiei şi comisarul târgului.

La 1830, Direcţia de Poliţie Locală Braşov („Polizeidirekti0n“) era condusă de „Director“, care avea în subordine un adjunct şi căpitani de stradă sau cvartal. Conducerea instituţiei era civilă în totlaitate, restul angajaţilor fiind militari.

Imperiul habsburgic a decis reorganizarea poliţiei civile în 1852. Denumirea întrebuinţată pentru autorităţile de poliţie provincială a fost „Direcţiunea de poliţie cezaro-crăiască“ (k.k. Polizei Directionen – germană), care în 1891 îşi avea sediul în Piaţa Sfatului nr. 13.