FOTO Cea mai veche brigadă de vânători de munte din România împlineşte 90 de ani de existenţă

Brigada 2 Vânători de Munte "Sarmizegetusa"este o mare unitate dislocată în Braşov. Este cea mai veche unitate militară din România. Braşovenii şi turiştii sunt aşteptaţi, sâmbătă, 29 iunie  la o expoziţie de armament în Piaţa Sfatului.

De-a lungul istoriei, militarii acestei structuri şi-au adus contribuţia la toate marile momente ale istoriei contemporane ale României. Drumul lor, de-a lungul anilor, a fost udat cu sângele eroilor căzuţi la datorie. Urmaşii lor, adevăraţi apărători ai crestelor Carpaţilor, au dus mai departe, cu cinste, renumele de vânător de munte. Ei sunt forţe specializate pentru lupta şi traiul în teren muntos. Vânătorii erau pe vremuri uşor de recunoscut după beretele verzi şi şosetele albe.

Pe 1 iulie brigade Srmisegetuza de la Braşov împlineşte 90 de ani de existenţă. Festivităţile speciale care marchează această sărbătoare vor fi precedate de o expoziţie de armament, tehnică şi echipamente din dotarea vânătorilor de munte. Expoziţia va avea loc mâine, în Piaţa Sfatului, începând cu ora 10,00.

Cum au luat fiinţă brigăzile de vânători de munte

În 1923 au fost înfiinţate primele divizii de vânători de munte din armata română: Divizia 1 Vânători de Munte, cu garnizoana la Braşov, şi Divizia 2 Vânători de Munte, cu garnizoana la Bistriţa. În anul 1937, cele două divizii au fost reorganizate în Brigada 1, 2 şi 3 Vânători de Munte. În 1939 a fost înfiinţată şi Brigada 4 Vânători de Munte, însă aceasta nu s-a dovedit a fi ulterior la fel de eficientă în lupte precum primele trei brigăzi. Totuşi, cele 16 batalioane de vânători de munte erau considerate a fi cele mai bune formaţiuni de infanterie ale Armatei Române. Fiecare batalion era dotat şi instruit pentru a acţiona relativ independent de celelalte formaţiuni. Nivelul iniţiativei la nivel de comandă şi flexibilitatea tactică erau superioare diviziilor de infanterie obişnuite. Fiecare brigadă avea la dispoziţie două divizioane de artilerie înzestrate cu tunuri de munte de calibrul 75 mm sau 76.2 mm şi un divizion cu obuziere de munte calibrul 100mm. Majoritatea pieselor de artilerie erau însă din primul Război Mondial, fiind depăşite ethnic, potrivit wikipedia.ro.

În timpul celui de a doilea război mondial, vânătorii de munte au participat activ la luptele de pe frontal de răsărit şi, după 23 august 1944, la cele de pe  frontal de vest. În 1940, numărul batalioanelor dintr-o brigadă de vânători de munte a crescut de la patru la şase, prin mobilizarea a opt batalioane de rezervişti (numerotate 17-24). Alte două batalioane, numărul 25 şi 26, formau un grup separat de trupe de schiori.

Diviziile 1, 2 şi 3 Vânători de Munte au participat la eliberarea României după 23 august 1944, la luptele din nordul Transilvaniei şi la cucerirea oraşului Debretin. După 26 octombrie 1944, diviziile 1 şi 4 Vânători de Munte au fost absorbite de către diviziile 2 şi 3 Vânători de Munte. Acestea din urmă au participat la luptele pentru eliberarea Ungariei şi Cehoslovaciei.

În urma operaţiunilor din cel de-al Doilea Război Mondial, 74.208 de soldaţi din trupele de vânători de munte au fost ucişi în luptă. Dintre aceştia, 2.378 erau ofiţeri, 1.830 erau subofiţeri şi 70.000 erau gradaţi soldaţi. Drumul parcurs de aceste unităţi a fost de peste 3000 de kilometri, din România până la poalele munţilor Caucaz, apoi din Kuban până în Cehoslovacia.

În 1961 brigăzile de vânători de munte au fost desfiinşate, dar au fost readuse în prin plan în 1964. De atunci şi până acum vânătorii de munte s-au dovedit a fi trupe elită ale armatei române. Soldaţii şi ofiţerii de la Braşov au participat la misiuni în Kosovo, Afganistan şi Irak.