Comorile din măruntaiele Bibliotecii Judeţene Braşov
0Cărţi vechi, manuscrise, dar şi ziare şi reviste sunt păstrate cu sfinţenie în colecţiile speciale ale instituţiei. Aceste comori au intrat treptat în posesia fie prin achiziţionarea de la Anticariate, fie prin donaţiile făcute Bibliotecii Astra.
Cea mai veche carte, pe care o păstrează Biblioteca Centrală din Braşov, este „Dicta et facta memorabilia", apărută în 1502, la Veneţia. Autorul, Valerius Maximus a realizat o antologie de fapte şi de ziceri ale personalităţilor antichităţii. Cartea este scrisă în limba latină şi a avut un important rol didactic. Ea a apărut la tipografia celebrului editor erudit Aldus Manutius, cel care a creat această scriere latină, denumită apoi scriere cu caractere aldine.
Stema Braşovului, din cartea lui Honterus
Dintre tipăriturile braşovene, cea mai veche este Noul Testament în limba latină şi în greacă, creată de Johannes Honterus şi editată de succesorul său Valentin Wagner. Cartea a fost creată de Biblioteca din Sighişoara, fapt pentru care, pe marginea cărţii este imprimată marca de proprietate prin pirogravură. A doua parte a cărţii cuprinde epistolele Sf. Pavel şi stema Braşovului creată de Honterus. „Cărţile vechi şi manuscrisele ne arată ce fel de cultură a existat, ce tradiţii avem şi ce înseamnă simbolurile. Aici mă refer, de exemplu, la stema Braşovului apărută în cartea creată de Johannes Honterus", a declarat Ruxandra Nazare (foto), care se ocupă de colecţiile speciale de la Biblioteca Judeţeană „George Bariţiu".
Cea mai veche carte a lui Dimitrie Cantemir, pe care biblioteca o păstrează este „Istoria imperiului roman", ediţie apărută la Paris, în 1743. „Cartea a slujit mult timp pentru informarea europenilor până la cumpăna sfârşitului de secol XVIII şi început de secol XIX", a spus responsabila colecţiilor speciale.
Cea mai veche carte românească
„Cazania lui Varlaam", carte de predici apărută în 1943 la Iaşi este cea mai veche carte în limba română, cu alfabet chirilic pe care biblioteca braşoveană o conservă. „Cartea a reprezentat un model pentru preoţii din Transilvania, astfel încât s-a bucurat de o circulaţie deosebită. Din păcate, exemplarul pe care îl avem este incomplet", a mai spus Ruxandra Nazare.
În prezent, numărul celor care sunt interesaţi să răsfoiască astfel de comori culturale este extrem de redus. Bibliotecarii spun că cele mai solicitate sunt ziarele, cărţile poştale şi imaginile Braşovului vechi.
Condiţii speciale de păstrare
Aceste comori sunt păstrate în încăperi securizate, protejate de lumina naturală şi la o temperatură între 10 şi 18 grade Celsius. Cei care doresc să vadă astfel de comori, trebuie să aibă peste 18 ani, să cunoască limba în care este scrisă cartea şi să realizeze proiecte pe tema respectivă.
Pentru ultimele noutăţi din Braşov, click pe poza de mai jos: