Când s-au scris primele documente pentru Unirea Principatelor Române. Contribuţia oraşului de sub Tâmpa
0Alexandru Ioan Cuza şi alţi revoluţionari paşoptişti semnau, în 1848, la Braşov, primele acte care aveau să ducă la Unirea Principatelor din 24 Ianuarie 1859
Alexandru Ioan Cuza, domnitorul ales în ambele principate româneşti în ianuarie 1859, a fost un constant prieten al Braşovului. Numele domnitorului a rămas legat de locuri dragi braşovenilor, cum este fosta Piaţă a Prundului, în care aveau loc multe din cele mai importante evenimente ale Junilor Braşovului.
„Braşovul îi datorează mult lui Cuza şi, poate, nicăieri în ţară nu s-a sărbătorit Cuza, în vremurile vechi, aşa cum s-a sărbătorit la Braşov. Nu degeaba piaţa de aici se cheamă „Piaţa Unirii”, în amintirea acestei uniri, pentru că Transilvania şi, în special, Braşovul îşi doreau foarte mult unirea ţării, motiv pentru care statuia din piaţă, pe care au ridicat-o femeile române, la 1949, aminteşte de subiectul acesta al Unirii Principatelor”, a explicat preotul profesor Vasile Oltean.
Vasile Oltean spune că, în 1848, la Braşov s-au întocmit primele acte care aveau să ducă la Unirea Principatelor Române, iar Alexandru Ioan Cuza era printre cei care le-au întocmit.
Primele acte pentru Unirea Principatelor, semnate în 1848, la Braşov
„Cuza a fost la Braşov încă înainte de Unire. În 1848, se regăsea printre muntenii şi moldovenii care erau revoluţionari paşoptişti prin Ardeal şi a fost martor la un eveniment extraordinar: interpretarea imnului „Deşteaptă-te, române!”, în grădina lui Bonifatie Pittiş din Şchei. A fost martor la această întâmplare”, a mai explicat Vasile Oltean.
De altfel, pe Poarta Şchei este o placă pe care sunt consemnaţi cei care au fost atunci la Braşov, între care şi Cuza. Paşoptiştii se gândeau de pe atunci la unirea ţărilor româneşti.
„Bolliac scotea atunci un ziar pentru unire şi aici s-au făcut primele două acte, deosebite, de unire a principatelor române. Se întâmpla la 1848, cu mai bine de zece ani înainte de înfăptuirea unirii”, a mai precizat preotul.
Domnitorul îşi va aminti de Braşov şi-şi va arăta recunoştinţa
„Primul act pe care l-a făcut Cuza, imediat după ce a urcat pe tron, a fost cel de dăruire a unei stipendii pentru Liceul Andrei Şaguna. Această danie a durat în tot timpul vieţii sale. După moartea lui Cuza, autorităţile transilvănene au interzis pe motiv că şcolile româneşti din Transilvania nu aveau voi să primească bani de la state străine. Titu Maiorescu era născut în Braşov, iar mama sa era Maria Popazu, sora protopopului Ioan Popazu şi se căsătorise în această biserică, astfel că a deschis un proces pentru ca liceul din Braşov să primească din nou această danie”, a povestit Vasile Oltean.
Preotul braşovean spune că, după 30 de ani, în 1896, procesul a fost câştigat, iar autorităţile au fost obligate să returneze şcolii banii pentru toţi cei 30 de ani în care aceasta nu i-a primit. Astfel, liceul şi-a permis să angajeze cei mai buni dascăli români şi a ajuns o şcoală de elită.