Braşov: Snowkitingul, ultima fiţă în materie de sport extrem
0Snowkitingul este un sport extrem puţin cunoscut în România. Un inginer de aviaţie încearcă însă să le insufle „microbul" şi altor împătimiţi ai pârtiilor. Singura şcoală din ţară pentru acest sport a fost înfiinţată acum doi ani de un braşovean.
Sportul extrem, care se practică cu ajutorul kite-ului, atrage mii de amatori în ţările occidentale. La noi însă sunt puţini cei care au auzit măcar de acest sport. Un braşovean, împătimit al zborului, a făcut din snowkiting o pasiune şi chiar a renunţat la parapantism, în favoarea sportului extrem.
„Kite este cuvântul care, în engleză, înseamnă zmeu. De aici, kitingul este sportul care utilizează un zmeu pentru a tracta o persoană care foloseşte un anumit mijloc de locomoţie, indiferent că se deplasează pe zăpadă, pe gheaţă sau pe apă. La snowkiting, sportivul foloseşte schiurile sau snowboardul. Vântul este cel care pune în mişcare kite-ul, cu o forţă de tracţiune destul de mare", a explicat Marian Bobe, profesor de snowkiting.
Şcoală de sport extrem
Braşoveanul a înfiinţat în 2008 chiar şi o şcoală de snowkiting. Un curs de iniţiere durează patru zile, iar fiecare elev are parte de aproximatix 12 ore de explicaţii. Cursul costă 200 de euro de persoană şi elevul trebuie să se prezinte la lecţii costumat pentru schi sau snowboarding.
„La cursuri, folosesc două kite-uri de şcoală care sunt mai mici şi mai stabile. Pentru ca un începător să se acomodeze cu mişcările, este nevoie de un kite ceva mai lent. După ce sportivul capătă deprinderile , poate să treacă la următoarea etapă şi să folosească un kite mai performant", este de părere Marian Bobe, profesor de snowkiting.
Zbor pe schiuri
Pentru cei care ajung pe Valea Prahovei, Cota 2000 este locul ideal pentru practicarea sportului extrem. Cursul este predat individual sau pentru maxim doi elevi, iar singura condiţie de înscriere este ca doritorul să aibă cel puţin 16 ani. Braşoveanul spune că în decursul celor doi ani, de când există şcoala, nu a avut foarte mulţi elevi. Cei care au vrut însă să înveţe au rămas dependenţi de acest sport.
„Eu făceam înainte snowboarding. Am aflat de pe internet despre snowkiting şi m-am gândit să încerc. Dar ce m-a convins cu adevărat a fost o demonstraţie pe care am văzut-o pe câmp. Aşa am început cursurile şi sunt extrem de încântată. Senzaţia este unică, simţi că pluteşti, este minunat", povesteşte Mihaela Lorincz, de 20 de ani, din Braşov.
Pasionaţii de snowkiting spun că acest sport este unic. „Orice sport de iarnă este frumos, însă nu cred că se poate compara ceva cu snowkitingul. E cu totul altceva când îţi pui schiurile în picioare şi te laşi în voia vântului. Sunt doar începător deocamdată, dar am de gând să mă perfecţionez. E mare păcat că acest sport nu este foarte cunoscut la noi şi că nu se organizează competiţii de snowkiting ", a spus Bogdan Cristea, de 25 de ani, din Galaţi.
Zăpadă şi vânt puternic
Singurele condiţii pentru ca snowkitingul să fie posibil sunt impuse de vreme. Sportul se poate practica atât timp cât e zăpadă şi bate şi vântul. Locurile ideale pentru practicarea acestui sport sunt cele fără obstacole. Pe un astfel de teren, manevrele şi salturile sunt mai puţin periculoase, iar practicantul sportului are libertatea de a manevra kiteul cum doreşte. În România există câteva locaţii care îi pot satisface pe deplin pe iubitorii snowkitingului. Este vorba despre mai multe zone din Munţii Apuseni şi din Munţii Parâng. Şi la Sinaia, cota 2000 este un loc numai bun pentru amatorii de senzaţii tari. În România nu a fost însă niciodată organizat un campionat de snowkiting.