Veronica Dobrin este doamna de aur a culturii brăilene
0Până nu demult directorul Teatrului "Maria Filotti" din Brăila, a activat 22 de ani pe tărâmul culturii, iar 29 de ani în slujba învăţământului. Din anul 1997 este director executiv al Fundaţiei Darclee.
Profil
Născută. 20 decembrie, 1939, judeţul Buzău
Studii. Universitatea Bucureşti, Facultatea de Geologie - Geografie
Ocupaţie. profesor
Familie. văduvă, un băiat
De-a lungul vremii a dat culoare teatrului brăilean iar, graţie managementului său, numele acestuia este cunoscut dincolo de graniţă. Ea este Veronica Dobrin, femeia care a scris istorie prin ani mulţi de muncă şi dăruire în slujba culturii brăilene.
22 de ani a activat pe tărâmul culturii, iar 29 de ani în slujba învăţământului.
A demonstrat că este nu numai un bun pedagog, dar şi un bun director de instituţii culturale, o personalitate cu o cultură deosebită şi unul dintre oamenii care au ajutat la modernizarea teatrului.
Din iniţiativele Veronicăi Dobrin s-au născut multe manifestări de anvergura naţională şi chiar internaţională.
Din cei 22 de ani de activitate pe tărâmul culturii, nouă i-a dedicat Teatrului "Maria Filotti" din Brăila.
"Dacă ar fi să găsesc un răspuns la întrebarea referitoare la amintirile care mă leagă de această instituţie, m-aş referi la actorii tineri care au împrospătat trupa teatrului, la festivalurile naţionale la care am participat, primind de multe ori premii, la proiectul cu finanţare europeana «Terapia prin teatru» şi mai ales la cele patru ediţii ale festivalului «Zile şi nopţi de teatru european la Brăila»", povesteşte Veronica Dobrin.
Pe 16 decembrie, a ales să se retragă de la conducerea teatrului brăilean.
A parcurs toate treptele profesionale
Născută într-un sat depărtat din dealurile Buzăului, într-o familie de oameni gospodari, Veronica Dobrin a încearcat să parcurgă drumul şcolii şi să înfrunte vitregiile vremurilor de atunci: sărăcia, lipsurile ori prigoana fiilor de chiaburi.
A fost învăţătoare, apoi profesor de gimnaziu şi profesor de liceu.
A participat la Primul Congres de Geografie din România şi la Simpozionul Internaţional de la Budapesta.
Se apropie de viaţa culturală, fiind pe rând, în afara muncii la catedră, director de cămin cultural, bibliotecar sau instructor artistic.
Veronica Dobrin a fost de două ori şefa Direcţiei pentru Cultură, înainte şi după Revoluţie.
"Cea mai mare realizare a mea din perioada 1979 - 1984 a fost aceea că m-am numărat printre membrii echipei implicate în coordonarea lucrărilor de restaurare a Teatrului «Maria Filotti». Am trăit sentimente unice, iar imaginile de atunci mă domină şi acum. Nu o să uit niciodată primul spectacol în sala refăcută, cu actori lăcrimând de bucurie şi emoţie", îşi aminteşte Veronica Dobrin.
În timpul celui de-al doilea mandat ca şefă a culturii brăilene a luat fiinţă primul Concurs Internaţional de Canto "Hariclea Darclee", cu participarea celebrei soprane Mariana Nicolesco.
Întrebări şi răspunsuri
Dacă ar fi să faceţi o întoarcere în timp, care ar fi bucuriile?
V.D.: "Un proverb românesc spune că poţi să te declari împlinit dacă îţi construieşti o casă, creşti un copil şi sădeşti un pom. Ar trebui să fiu un om mulţumit din acest punct de vedere, dar câte puteam să mai fac... Cred că, dincolo de realizări personale, mă leagă casa teatrului, a muzeului, a bibliotecii, căsuţele de vacanţă, tabăra de sculpură şi stejarii sădiţi pe faleză, dar şi generaţiile de elevi.
Dar neîmplinirile?
V.D.: "Multe neîmpliniri: de multe ori îmi reproşez că timpul prea mare acordat obligaţiilor profesionale, îndeosebi reconstrucţiei teatrului, m-au făcut să nu observ că omul de lângă mine e bolnav incurabil".
ce-i place
"În primul rând iubesc spectacolele de teatru adevărate. Îmi place să călătoresc şi să fiu înconjurată de prieteni. Îmi place să socializez, nu pot fi un om singur niciodată. Ador să şofez, astfel mă relaxez. În general, îmi place viaţa cultural animată, nu-mi place liniştea".
ce nu-i place
"Îmi displac improvizaţiile, nesinceritatea, superficialitatea, starea de mediocritate. Niciodată nu mi-a plăcut lipsa de respect. Astăzi, din păcate, a început să se confunde lipsa de respect cu democraţia - sunt total diferite".