Motivele pentru care a fost dus în faţa plutonului de execuţie şeful Poliţiei Portului Brăila. A fost ucis în faţa soţiei

Cu ocazia Centenarului Unirii, comisarul Alexandru Popovici a fost declarat „Eroul lunii ianuarie” de către Oficiul Naţional pentru Cultul Eroilor (ONCE), instituţie care funcţionează în cadrul Ministerului Apărării Naţionale. El a fost ridicat post-mortem la gradul de general de brigadă, prin decret al Preşedintelui României.

Un moment aparte în cursul Primul Război Mondial s-a petrecut în primăvara lui 1917, atunci când armata germană, de-a dreptul exasperată de numărul mare de spioni români care activau în Portul Brăila (şi care, evident, dezvăluiau toate mişcările de trupe) a decis să ia măsuri extreme.

Ancheta declanşată pe tema spionajului a concluzionat că flota inamică (româno-rusă) staţionată la Galaţi  primea informaţii precise despre amplasarea minelor anti-navă pe Dunăre prin intermediul unor mesaje transmise prin sticle ce erau duse în aval de curentul fluviului. Filajul făcut de lucrătorii de la contraspionajul german aveau să recupereze din apele Dunării, pe 25 mai 1917, o sticlă închisă ermetic, care avea în interior informaţii militare strategice. 

După investigaţii suplimentare s-a ajuns la concluzia că autorul mesajului a fost comisarul Alexandru Popovici, şeful Poliţiei Portului Brăila. Acesta a fost arestat, împreună cu sergentul major Gheorghe Rădulescu (ordonanţa sa), dar şi cu o serie de elevi ai liceului din localitate.

„Sticlele cu informaţii erau pescuite zilnic de trupele româneşti de la Galaţi. După cercetări, nemţii au aflat cine se află în spatele acestor fapte şi i-au arestat pe comisarul Popovici şi pe sergentul major Gheorghe Rădulescu. Cel din urmă a murit în urma tratamentului la care a fost supus în închisoare, iar comisarul a fost executat, în văzul tuturor, la Podul Brăiliţa, în faţa cimitirului Sf. Maria”, menţionează scriitorul şi jurnalistul Constantin Bacalbaşa în volumul „Capitala sub ocupaţia duşmanului” (Editura A. Micu Alcalay & L. Calafeteanu, 1921), o adevărată frescă a perioadei în care mai multe mari oraşe româneşti s-au aflat sub ocupaţia meticuloasă a nemţilor.

Soţia comisarului, împreună cu alţi brăileni, aduşi cu forţa la gardul cimitirului „Sfânta Maria”, au fost obligaţi să asiste la execuţie, la 22 iulie 1917. De asemenea, activitatea Liceului „Nicolae Bălcescu” a fost suspendată.

În pofida execuţiei, reţeaua informativă a comisarului Popovici a continuat să activeze, iar „plimbatul sticlelor” spre Galaţi nu a putut fi stopat de plasele germane instalate pe Dunare.

În cimitirul „Sfânta Maria” a fost ridicată o cruce cu inscripţia: „În acest loc, la 22 iulie 1917, comisarul Alexandru Popovici a fost împuşcat de trupele germane, jertfindu-se ca un erou pentru neam”.

Osemintele eroului au fost reînhumate, în anul 1931, cu toate onorurile, în Cimitirul Eroilor „Sfântul Constantin” din Brăila.

Fiind erou al Poliţiei Române, comisarului Alexandru Popovici i s-a acorat gradul de general de brigadă post-mortem, prin decret prezidenţial, în 1993. Oficiul Naţional pentru Cultul Eroilor (ONCE), instituţie care funcţionează în cadrul Ministerului Apărării Naţionale, a decis să-l numească pe Alexandru Popovici „Eroul lunii ianuarie 2018”, cu ocazia Centenarului Unirii.

Interesant este că incidentul a declanşat în rândul armatei de ocupaţie o adevărată isterie cu privire la sticlele goale. Astfel după cum scrie Constantin Bacalbaşa în volumul menţionat, s-a emis un ordin prin care populaţia şi firmele aveau obligaţia să inventarieze şi să declare sticlele goale. 

Pe lângă faptul că acestea erau folosite pentru a trasmite mesaje pe Dunăre, germanii doreau ca prin inventariere să ţină sub control şi contrabanda  cu alcool distilat care, evident, se făcea la scară largă, în dauna alimentării spitalelor armatei cu spirt şi a cantinelor cazone cu raţia de tărie promisă soldaţilor.