Hariclea Darclee, viaţa „privighetoarei Carpaţilor“: a dus faima României pe marile scene, dar a fost abandonată de statul român şi a sfârşit în mizerie

În plină efervescenţă culturală a Belle Epoque, de la sfârşitul secolului XIX, începutul secolului XX, presa internaţională se întrecea în superlative la adresa unei românce născute la Brăila, descendentă a unor familii de greşi şi armeni. „Privighetoarea Carpaţilor”, „vocea începutului de secol”, „măiastra pasăre de basm” - sunt doar câteva dintre formulele de adoraţie găsite de melomanii timpului său.

„Viitoarea artistă s-a născut în 1860. Tatăl, negustor grec Ion Haricli, era originar din Turnu Măgurele şi provenea dintr-o familie atât de înstărită încât, în timpul războiului de independenţă, una dintre casele sale a fost alească ca reşedinţă de împăratul rus Alexandru al III-lea, pe perioada cât acesta a stat în România. Mama, Maria Aslan, făcea parte din aceeaşi familie de armeni care a dat-o Brăilei şi pe celebra Ana Aslan. De altfel, Ana Aslan este o nepoată a Haricleei Darclee.

Numele Hariclea are o istorie aparte. A fost cel de-al treilea copil al familiei. Tatăl său îşi dorea mult un băiat, iar fiindcă ea a fost tot fată, ca şi primele două născute, el a hotărât să o numească Hariclea, ca un derivat al numelui Haricli. Mai târziu, după ce s-a căsătorit cu un ofiţer, a primit şi numele Hartulari. Din câte se pare, cel de-al treilea nume, Darclee, a fost numele de scenă, primit la Opera din Paris, acolo unde a debutat”, ne-a spus istoricul brăilean Ionel Alexandru.

Hariclea a dovedit de mică înclinaţie pentru muzică. Primele lecţii de pian le-a primit de la mama sa, ulterior familia angajându-i o profesoară. A fost apoi trimisă să studieze la Bucureşti, desăvârşindu-şi pregătirea la Conservatorul din Paris. La 28 de ani a debutat la Opera din Paris, iar doi ani mai târziu cânta la opera din Milano. Aici, pe cea mai mare scenă de operă a lumii, Hariclea Darclee avea să cânte de 116 ori, performanţă greu de egalat de un artist ne-italian, atât în acele vremuri cât şi în anii care au urmat.

Între anii 1893 şi 1910, brăileanca a încântat publicul cu vocea sa unică pe cele mai prestigioase scene ale lumii – Paris, Berlin, Florenţa, Roma, Buenos Aires, Lisabona, Monte Carlo, New York, Moscova.

Marele Puccini a scris o arie special pentru ea

„Fascinat de glasul ei, compozitorul Puccini i-a dedicat opera Tosca, solicitându-i să interpreteze rolul titular. În acel moment, când orice cântăreaţă s-ar fi simţit măgulită să atracă atenţia marelui compozitor, Hariclea Darclee a găsit de momentul să pună o condiţie: cerea ca partitura să fie completată cu o arie pentru soprană.

Într-adevăr, tenorul avea în Tosca două superbe arii, iar soprana niciuna, apărând numai în duete, recitative şi scene de ansamblu. Pucinii s-a conformat şi astfel a apărut faimoasa „vissi d-arte” din actul al doilea, una dintre cele mai sensibile arii de operă din câte s-au scris vreodată”, notează site-ul „Mândru că sunt român”.

Hariclea Darclee s-a retras de pe scenă în 1918, la vârsta de 58 de ani, conştientă că vârsta începuse să îi afecteze vocea. Ultimul său spectacol a fost susţinută în luna mai a acelui an, la Teatrul Pergola din Florenţa.

Marea soprană a revenit în ţară în septembrie 1936, cu intenţia de a înfiinţa o şcoală românească de canto sau de a obţine un post didactic în cadrul Conservatorului Bucureşti. Compatrioţii săi i-au refuzat, însă, aceste ultime dorinţe. Fosta glorie a scenei mondiale avea să se stingă din viaţă în 1939, atât de săracă încât cheltuielile de înmormântare au fost suportate de Ambasada Italiei.

În prezent, Brăila onorează memoria fostei primadone a lumii printr-un festival internaţional de canto ce are loc, odată la doi ani, în oraşul de la Dunăre, sub patronajul marei soprane contemporane nouă Mariana Nicolesco. Festivalul a debutat în 1995, la împlinirea a 135 de ani de la naşterea Hariclei Darclee.

Soprana vulcanică de pe planeta Venus

Hariclea Darclée a primit „un loc pe cer” drept o formaţiune vulcanică de pe planeta Venus, denumită de specialişti „pateră”, cu diametrul de 15 kilometri. 

Citiţi şi

De la Hariclea Darclee la Mariana Nicolesco, concert extraordinar de Crăciun