GALERIE FOTO: Descoperiri arheologice de excepţie în Grădina Publică. Depozit din 1500 şi val de la 1700
0Cercetătorii de la Muzeul Brăilei au scos la iveală, pe lângă un canal de scurgere şi morminte, un val de pământ şi o mare rezervă de mei din anul 1500.
În timpul săpăturilor din această săptămână, din Grădina Publică a oraşului, arheologii Muzeului Brăilei au făcut descoperiri ce schimbă datele privind istoria oraşului.
Au fost descoperite un fragment din valul întărit cu palisadă şi şanţul unei fortificaţii ridicată, probabil, în 1772, dar şi o groapă de provizii, conţinând o mare cantitate de mei, aflată în curs de cercetare.
„Ambele obiective descoperite aici vor continua să fie cercetate şi aprofundate atât în 2011, cât şi în 2012. Meiul a fost ridicat, urmând a fi cântărit, iar cercetătoarea Felicia Monah de la Institutul de Arheologie din Iaşi se va pronunţa asupra unor elemente ce ţin de paleobotanică", ne-a declarat Ionel Cândea, directorul Muzeului Brăilei.
„Lucruri excepţionale!"
Arheologii brăileni consideră că descoperirile făcute acum, în timpul săpăturilor de pe spaţiul verde, în paralel cu Vadul Schelei, „surprind două lucruri excepţionale pentru trecutul oraşului Brăila".
„Pentru moment, depozitul de mei descoperit îl socotim mai vechi decât momentul ocupării Brăilei de către turci (1538), adică datează din sec. XV - prima jumătate a sec. al XVI-lea", a adăugat arheologul Costin Croitoru.
De altfel, cercetătorii de la Muzeul Brăilei au mai găsit, tot în zona Grădinii Mari, la prima secţiune de săpături, un canal de scurgere şi morminte creştine.
„Cercetările au dat rezultate în nota istoriei deosebite, speciale, a oraşului Brăila. În prima a fost surprins în imediata apropiere a scărilor ce duc către intrarea în hrubă şi terenurile de sport, un canal din cel mai vechi sistem de canalizare a oraşului (circa 1860-1870). Tot aici au ieşit la iveală câteva morminte creştine, cu inventar funerar", a mai spus Ionel Cândea.
Canalul descoperit este asemănător cu cel din Calea Galaţi nr. 2 (parcul de lângă Muzeul Brăilei), unde la sfârşitul anilor 1990 a fost reperat cu ocazia cercetărilor arheologice de aici şi publicat în Istros VIII/1997.
Muzeul Brăilei va propune Primăriei păstrarea lui şi amenajarea, în vederea vizitării de către cei interesaţi.