Cum zguduia pe vremuri corul bărbătesc „Armonia“ marile săli de spectacole ale ţării. Peste 100 de membri activau atunci în cor, acum mai sunt doar 31

Cu o activitate neîntreruptă de aproape 145 de ani, corul bărbătesc „Armonia” din Brăila este una dintre cele mai vechi formaţii de acest gen din România. Pe vremuri era o adevărată forţă în domeniul muzicii corale, astăzi abia reuşeşte să supravieţuiască.

"Armonia" a luat fiinţă pe 24 septembrie 1871, la iniţiativa primarului meloman Constantin Predescu. Era denumit "Cor al comunei", fiind format din absolvenţi ai Şcolii de Muzică Vocală, care funcţiona în epocă. De la înfiinţare şi până la cel de-al Doilea Război Mondial, toţi membrii corului erau consideraţi funcţionari ai Primăriei Brăila, fiind remuneraţi ca atare. "Corul comunei" avea să primească numele "Armonia" în 1923, de la cel de-al optulea dirijor al său, Vintilă Voiculescu.

Activitatea corului a fost întreruptă aproape un deceniu, de la izbucnirea celui de-al Doilea Război Mondial până în 1953, an în care a fost reactivat, de această dată ca formaţie de amatori, sub tutela Consiliului Judeţean la Sindicatelor Brăila. Timp de câteva decenii, chiar dacă nu toţi membrii săi aveau studii muzicale, "Armonia" s-a menţinut la un standard foarte ridicat. Cei trei dirijori aflaţi la pupitru, Petrişor Ionel Beşchea, Andrei Heinl şi Nicu Lucian Soancă, au reuşit nu numai să impună o disciplină de fier la repetiţii, dar şi să descopere continuu oameni care, deşi cântau "după ureche", dovedeau reale calităţi vocale.

"Eram o adevărată forţă în domeniul muzicii vocal - corale. La un moment dat, corul era format din peste o sută de bărbaţi. Vibrau geamurile sălilor de spectacole când cântam cu toţii", povesteşte Georgică Buzatu, unul dintre actualii veterani ai corului "Armonia".

Cu 48 de ani de activitate în cadrul „Armonia”, Georgică Buzatu, îşi aminteşte cu nostalgie de perioada anilor '60, '70, '80, când corul brăilean era invitat să cânte la zeci de festivaluri anual, având apariţii la televiziune şi emisiuni înregistrate la radio.

Prezentul dificil

În prezent, corul bărbătesc brăilean mai numără doar 31 de membri şi se află sub tutela Casei de Cultură din cadrul Primăriei Brăila. Coriştii se plâng că interesul scăzut al municipalităţii a adus „Armonia” în pragul desfiinţării. „Am rămas«orfani», fără nicio susţinere materială care să ne garanteze posibilitatea participării la marile concursuri şi festivaluri interne şi internaţionale, în prezent rezumându-ne doar la unele acţiuni pur formale. Această situaţie a făcut ca de la an la an, din cauza pierderilor naturale şi a lipsei de motivaţie, numărul membrilor să ajungă, de la circa 100, câţi erau înainte de 1989, la doar 30, cu un singur dirijor, din care participă la repetiţii de regulă doar 20 - 24 de persoane", se plâng cei mai vechi membrii ai corului. Pe lângă Georgică Buzatu, care are 48 de ani de activitate neîntreruptă, ceilalţi veterani sunt Ion Surdu şi Vasile Grăjdan, fiecare cu câte 45 de ani în cadrul corului.

Există, totuşi, în „Armonia” şi membri mult mai tineri, care încă se află pe băncile liceului. În rest, ceilalţi membri practică diverse profesii în viaţa de zi cu zi. Fac parte din cor profesori, medici, poliţişti etc. Cu toţii vin să cânte din pură pasiune, însă ar vrea ca municipalitatea să îi susţină mai mult în ceea ce priveşte deplasările la festivaluri.

Conducerea Casei de Cultură a Municipiului Brăila respinge ideea că "Armonia" nu primeşte atenţia cuvenită din partea autorităţilor locale. Directorul Mircea Ciucaşu spune că se face tot posibilul pentru dăinuirea acestui simbol al oraşului, în condiţiile în care vremurile s-au schimbat, iar posibilităţile financiare sunt limitate.

"E adevărat, corul a avut 100 de membri, dar asta se întâmpla într-o perioadă când regimul comunist scotea oamenii din producţie şi îi trimitea să cânte la cor, acoperind toate cheltuielile, inclusiv cele cu deplasarea la festivaluri din ţară şi chiar din străinătate. Acum sunt alte posibilităţi, nu avem cum să-i remunerăm şi nici cum să le decontăm benzina consumată pentru a ajunge la repetiţii. Le asigurăm, totuşi, câte un abonament pe mijloacele de transport în comun din oraş, iar deplasările la festivalurile din ţară se fac cu un mijloc de transport pus la dispoziţie de municipalitate, în limita posibilităţilor financiare conferite de bugetul aprobat pe anul în curs”, spune directorul Mircea Ciucaşu.

Citiţi şi

• Arte Musica favorita: Donizetti la Sala Radio