Portret / Laura Ştefănescu, vocea de aur a muzicii populare

0
Publicat:
Ultima actualizare:

Cântă alături de „Rapsozii Botoşanilor“ de peste două decenii şi a participat la mii de spectacole. Are în repertoriul personal peste 100 de melodii. Laura Ştefănescu şi-a petrecut copilăria în Coţuşca, într-o familie de rapsozi din zona Mileanca şi Drăguşeni. De mică a fost atrasă de scenă. Era în clasa a II-a când a câştigat marele trofeu la Festivalul Interjudeţean „Pe fir de baladă“, de la Târgu Jiu.

„Cred eram o apariţie interesantă pentru organizatorii de concursuri. Eram fetiţa simplă, de la ţară, pe care costumul popular venea de minune. Dansam şi cântam din tot sufletul şi transmiteam publicului această bucurie“, îşi aminteşte Laura Ştefănescu. 


A făcut Academia de Muzică la Chişinău


Tatăl Laurei Ştfănescu, un violonist apreciat, şi mama, solistă de muzică populară, au dorit ca fiica lor să urmeze o carieră în muzică. Tânăra şi-a continuat cursurile la Liceul de Artă „Ştefan Luchian“. Suflet de artist, dar pasionată de ştiinţele exacte, Laura Ştefănescu a vrut să rupă tradiţia familiei şi să devină profesor de matematică.


 „Cântam de mică şi îmi doream să fac altceva. Îmi plăcea matematica şi am vrut să urmez o facultate de profil. Am picat cu brio şi m-am dus la Conservator să fac ceea ce ştiam mai bine“, a spus artista.


În Iaşi, nu era înfiinţată la acea vreme o secţie de folclor, iar apropiaţii au îndrumat-o spre Academia de Muzică „Gavriil Musicescu“ din Chişinău, unde a studiat flautul. În paralel, Laura Ştefănescu colabora cu Orchestra Rapsozii Botoşanilor condusă de maestrul Ioan Cobâlă pe care îl cunoştea din copilărie.


„Cânt de 22 de ani în orchestră“


După terminarea facultăţii, Laura Ştefănescu a devenit profesor de canto clasic la Liceul de Artă. Şi-a dat seama imediat că pedagogia nu este pentru ea şi a renunţat. A ales să fie una dintre vocile de aur ale „Rapsozilor Botoşanilor“. „Cânt alături de orchestră de 22 de ani. Am urcat alături de ei pe scenă la mii de spectacole şi m-am definit ca artist“, a mai spus solista.


La concursuri a participat doar dacă s-a simţit pe deplin pregătită şi a obţinut doar trofee şi premiul I. Cel mai important trofeu al carierei sale este cel câştigat în 1988 la Festivalul Naţional „Maria Tănase“, unde au participat 60 de artişti din toate zonele ţării.


De peste două decenii cântă pe scenă alături de nume importante ale folclorului românesc şi a adunat în repertoriul personal peste 100 de piese. Jumătate dintre ele au fost deja înregistrate alături de orchestra din care face parte.

__________________

profil
născută.
17 mai 1969, Coţuşca, Botoşani.
studii. A absolvit cursurile Academiei de Muzică „Gavriil Musicescu“ din Chişinău, promoţia  1995, Secţia Flaut.
familie. Este căsătorită şi are un băiat.

întrebări şi răspunsuri
Pasiunea pentru folclor aţi descoperit-o în familie?
Străbunicul meu, bunicul, tatăl şi mama mea au fost cu toţii artişti de muzică populară. Erau renumiţi în zona Mileanca şi Drăguşeni. Aş fi vrut ca şi fiul meu să continue tradiţia. El însă a ales muzica R&B.
Câţi dintre copiii care urcă pe scenă au şanse să devină artişti cunoscuţi?
Din păcate, cel mult 1%. Acum toţi cântă şi dansează. Nu se mai ţine cont de talent şi aptitudini. Înainte, trierea era drastică. Doar cei buni au o mică şansă.

ce-i place
Laura Ştefănescu se consideră o persoană echilibrată, căreia îi place să trăiască în armonie cu cei din jurul său. Solista are o pasiune pentru modă şi este foarte atentă la articolele vestimentare pe care şi le confecţionează singură.

ce nu-i place
Îi displac făţărnicia, lipsa celor şapte ani de acasă şi obrăznicia de care dau dovadă unii oameni. Artista se fereşte de cei lipsiţi de scrupule. Laurei Ştefănescu nu îi place să i se impună unele lucruri pe care ar putea să le facă din proprie iniţiativă.