Obiceiuri ciudate de Crăciun în Ardeal. Cum se desfăşoară colinda în „bere”, cu grupul organizat pe principii militare
0Ardealul este una dintre zonele ţării unde obiceiurile de iarnă se păstrează cu precizie. În Bistriţa-Năsăud, pe Valea Şieului, tinerii colindă grupaţi în „bere”, iar pe Valea Ilvelor, Crăciunul este vestit de belciugari, flăcăi deghizaţi în capre.
Dacă în oraşe rar mai vezi câte un grup de colindători îmbrăcaţi în straie populare şi echipaţi cum se cuvine, în zonele rurale din Ardeal, multe dintre obiceiuri încă se repesctă.
Pe Valea Şieului, de exemplu, în preajma Crăciunului, unul dintre cele mai comune cuvinte este „bere”. Acesta nu prevesteşte vreo beţie, ci defineşte grupul de colindători format exclusiv din flăcăi.
Potrivit etnologilor, organizarea din „bere” seamănă cu cea militară. În Ajunul de Crăciun, înainte de a porni la colindat, grupul se organizează, alegându-se doi vătafi, doi colceri şi opt căprari mari.
Flăcăii din bere sunt chemaţi cu ajutorul buciumului, un instrument arhaic de suflat, construit dintr-un corn de bou lung şi încolăcit, prevăzut la cap cu o ţeavă de lemn de soc.
Primul care este colindat este primarul localităţii, acesta fiind „obligat” să primească toate grupurile de colindători. Următoarele colindate sunt gazdele înstărite şi mai apoi fetele de măritat.
Colindul este şi el unul original, care se deosebeşte de clasicele cântece cu temă religioasă. Colindul fecioresc de bere ia forma unui dialog pe două voci, cu o nuanţă teatrală, explică Albin Marcu, care a studiat acest obicei pe Valea Someşului.
Grupul este chemat cu ajutorul buciumului FOTO: Bianca Sara
De la apelul cu buciumul, la colindătorii deghizaţi
Pe Valea Ilvelor, gospodarii sunt colindaţi de capre. Tinerii se numesc „belciugari” şi respectă cu sfinţenie indicaţiile „păstorului” lor care este şi cel care face urările gazdelor.
Caprele sunt însoţite de urşi şi ursari, care, la rândul lor urează în versuri toate cele bune celor care i-au primit. De obicei, venirea caprelor şi urşilor este „anunţată” de un grup de fete.
În zonele care au fost populare de saşi, oamenii se întâlnesc de Crăciun în cimitir. În satul Jelna, din Bistriţa-Năsăud, oamenii se întâlnesc de Crăciun în cimitir, acolo aprind lumânări pentru cei morţi şi le colindă.
Tradiţia săsească spune că, în noaptea de Ajun, pe mormintele celor dragi trebuie pusă o crenguţă de brad împodobită.
Un obicei mai puţin cunoscut este „mersul cu Irozii”, despre care se spune că este vechi de 2000 de ani. Se formează grupuri de câte 7 tineri, fiecare reprezentând un personaj: Irod este îmbrăcat într-un costum roşu cu o coroană pe cap, preotul cu patrafir şi cruce, ciobanul cu bundă de oaie, iar craii au costume de diferite culori şi sunt înarmaţi cu săbii.
Practic mini-sceneta care este jucată în casa fiecărei gazde redă momentul în care cei trei Crai de la Răsărit ajung în Palestina pentru a-l cinsti pe pruncul Iisus. Sceneta are şi un moment de luptă, în care Irod şi cei trei Crai se duelează cu săbiile.