O ie realizată în Leşu din dantelă frivolite numită şi „dantela reginelor”, expusă în Japonia

O ie albă ca laptele cu dantelă frivolite realizată tocmai în Leşu de către fosta educatoare Rodica Rauş, una dintre puţinele artiste din ţară care mai ştie această tehnică, a fost expusă tocmai în Japonia. Ia, alături de alte accesorii şi podoabe realizate din dantelă frivolite au alcătuit o expoziţie, care a putut fi admirată timp de trei zile la Ambasada României din Tokyo.

O superbă ie albă cu detalii roşii din dantelă frivolite a fost expusă la finalul lunii septembrie la Amsbasada României din Tokyo, în cadrul unei expoziţii care atrage atenţia asupra acestei tehnici promovate în trecut de capete încoronate.

Aceasta a fost realizată tocmai în Leşu de către Rodica Rauş, o educatoare de 64 de ani care a ieşit la pensie. După decenii petrecute printre copii, Rodica Rauş s-a reîntors după pensionare la o mai veche pasiune a sa: dantela frivolite sau „dantela reginelor”. Deşi nu a abandonat această pasiune niciodată, de când s-a pensionat Rodica Rauş dedică tot timpul său lucrului de mână.

„Ştiu să lucrez de mică, mama m-a învăţat să lucrez. Ea a fost orfană, iar în casa de copii unde a crescut se învăţa genul acesta de lucru”, precizează Rodica Rauş.

De jumătate de secol din mâinile Rodicăi Rauş iau naştere gulere, feţe de masă sau costume populare împodobite cu dantelă frivolite. Doamna educatoare spune că nu există fată pe Valea Ilvelor sau a Bârgăului care să nu nu aibă dantelă frivolite făcută de dânsa pe costumul popular.

Rodica Rauş se foloseşte de o ustensilă numită suveică sau navetă, tot mai greu de procurat în România. Cea folosită de fosta educatoare provine tocmai din Marea Britanie. Magia se face cu ajutorul acestei navete şi a unei aţe groase din poliester utilizată în industria pielăriei.

Dantela frivolite, lucrul de mână adorat de regine

Această tehnică de realizare a dantelei a fost promovată în special de capetele încoronate, primele care au popularizat-o fiind Regina Maria şi Regina Elisabeta, care realizau mileuri cu fir de aur.

Regina Elisabeta s-a îndrăgostit de această tehnică şi a exersat-o pe toată perioada maturităţii, alături de prietena sa care făcea parte din înalta societate engleză Katharin Hoare. Cele două au contribuit la popularizarea acestei tehnici şi cu ajutorul cărţii „The Art of Tatting”, care a apărut la Londra în anul 1910.

Pe coperta cărţii apărea cea mai importantă lucrare a Reginei Carmen Sylva care înfăţişa scutecul de botez al principelui Carol (viitorul rege Carol al II-lea), lucrare care a şi obţinut medalia de aur la Expoziţia Universală de la Paris din anul 1900.

Vă mai recomandăm:

Ouăle sunt împodobite în comuna bistriţeană Leşu cu „dantela reginelor”

Cum s-au transformat ştergarele şi năframele din Bistriţa-Năsăud într-o colecţie pret-a-porter