De ce consumăm alcool chiar dacă ştim că ne face rău. Explicaţiile psihologilor despre cel mai răspândit viciu din lume
0Deşi se ştie că alcoolul produce efecte negative, atât asupra fizicului, cât şi a psihicului, oamenii continuă să-l consume în exces. Psihologii spun că între consumul inofensiv şi cel excesiv de alcool există un prag aproape inexistent şi extrem de uşor de trecut.
De ce consumă oamenii produse şi băuturi despre care ştiu că le fac rău? Este şi cazul alcoolului, care se poate transforma dintr-o plăcere într-un viciu greu de controlat.
Potrivit psihologului Daniela Dragne-Macarie, alcoolul consumat în cantităţi mici devine o plăcere şi se savurează, consumatorii apreciind aroma, gustul şi compania persoanelor din jur. Din păcate, între consumul inofensiv şi consumul excesiv de alcool există un prag aproape insesizabil şi extrem de uşor de trecut, deoarece, în stare de ebrietate se nasc o serie de manifestări, în funcţie de starea emoţională a persoanei: poate trece brusc de la veselie la tristeţe, de la pasivitate la agresivitate, de la tandreţe la brutalitate.
Specialistul spune că există mai multe tipuri de consumatori de alcool, dar şi diferite motivaţii din spatele fiecărei categorii. În 1960, E.M. Jellinek a clasificat consumatorii de alcool în mai multe categorii:
-băutorii de tip ALFA, care au ca motiv principal al consumului relaxarea, destresarea, evadarea din stări de dispoziţie neplăcute. Aceştia consumă alcool pentru a se uşura, încercând să-şi rezolve diferite probleme. În această formă încă există control asupra consumului de alcool, dar progresiv se poate instala dependenţa.
-băutorii de tip BETA – aceştia obişnuiesc să asocieze orice situaţie sau eveniment cu consumul de alcool. Consumă frecvent alcool, cu diferite ocazii, la petreceri, nunţi, botezuri, sărbători, aniversări, fără a fi încă instalată dependenţa.
-băutorii de tip GAMA – aceştia deja au o nevoie psihică şi fizică de consum, în lipsa consumului apărând stări psihice şi fizice neplăcute (depresie, iritabilitate, nervozitate, melancolie, agresivitate, agitaţie psiho-motorie, dureri şi indispoziţii fizice. Băutorii din această categorie nu mai pot controla cantitatea de alcool consumată, apelând la alcool atât dimineaţa, cât şi seara.
-băutorii de tip DELTA – motivul principal al consumului este nevoia fizică de a consuma alcool, obişnuinţa. Aceştia sunt dependenţi de alcool în primul rând fizic. Potpăstra o perioadă mai lungă controlul asupra cantităţii de alcool consumată, nu se îmbată tare, dar nici nu pot renunţa.
-băutorii de tip EPISLON – motivul principal al consumului este decompensarea, lipsa capacităţii de a menţine un echilibru, starea de epuizare sau de depăşire a resurselor funcţionale fizice şi psihice. Aceştia sunt dependenţi de alcool, consumând necontrolat timp de câteva zile, având însă şi perioade mai lungi fără consume abuziv. Ca lungime de timp, pauzele dintre episoadele de consum pot varia de la câteva săptămâni până la 5-6 luni, după care pot să existe zile în şir de consum, persoana fiind aproape permanent în stare de ebrietate.
„Sunt şi persoane care consumă alcool pentru că nu pot să spună „Nu” grupului de apartenenţă, devenind motivul folosit adeseori de familie. De ce nu pot spune nu? Deoarece, acceptând comportamentul grupului, consumul de alcool, îşi satisfac una dintre nevoile primare: cel de apartenenţă. Există încă o categorie de persoane care recurg la alcool pentru a menţine o anumită imagine în societate, cu motivul că „toţi bărbaţii beau” şi, dacă nu consumă, nu par bărbaţi interesanţi şi puternici”, explică Daniela Dragne-Macarie.
Specialistul mai spune că alcoolul creşte activitatea neuronilor care secretă dopamină, care, la rândul său, produce senzaţia de plăcere şi fericire. În momentele de consum apare iluzia ruperii de realitate, de necazurile şi grijile zilei, o evadare mult dorită şi din păcate singura soluţie găsită de multe persoane.