Clădirile istorice ale Bistriţei „abandonate” pentru struţul Casei d`Anjou
0Dacă până acum un deceniu Bistriţa însemna Biserica Evanghelică şi eventual ansamblul Sugălete, care încă mai apare pe insigne, de câţiva ani, primarul municipiului insistă ca simbolul oraşului pe care îl păstoreşte să fie un…struţ. Pentru a întipări această ideea în mintea bistriţenilor, primarul a comandat mai mulţi struţi din fibră de sticlă, puşi în diferite locaţii din oraş.
Bistriţa este singurul oraş din România care a împrumutat pe stema sa simbolurile uneia dintre cele mai puternice dinastii europene, crinul regal şi struţul Casei d`Anjou. De curând primarul Ovidiu Creţu a dorit să revitalizeze aceste simboluri şi să readucă în atenţia bistriţenilor struţul.
Istoricii spun că struţul este singurul element constant în stema Bistriţei din 1300 şi până în prezent. De unde această legătură cu struţul? Ei bine, struţul este un simbol al faptului că oraşul a sprijinit dinastia d`Anjou în lupta cu nobilimea maghiară.
Pentru sprijinul său, Bistriţa a primit recompensă drept de autonomie, dar şi stema care reprezenta un struţ cu o coroană pe cap, un coif de cavaler şi un scut. În perioada medievală, struţul era considerat una dintre cele mai puternice păsări.
Bistriţa este singurul oraş din Transilvania care avea pe stemă elementele unei dinastii atât de răspândite şi cunoscute. Una dintre puţinele steme care mai poate fi văzută în oraş se regăseşte în alt simbol al Bistriţei, Biserica Evanghelică. Aceasta este cioplită pe unul dintre stâlpi.
De pe stemă...în oraş
Pentru că simpla povestire a istoriei struţului şi mai ales a legăturii dintre acesta şi Bistriţa nu a fost suficientă pentru a rămâne întipărită în mintea locuitorilor acestui oraş, primarul Ovidiu Creţu s-a gândit să apeleze la nişte „tertipuri” mai moderne, dar şi mai puţin obişnuite.
10 struţi de 1,5 metri din fibră de sticlă au fost amplasaţi în centrul istoric al municipiului. Această distracţie a scos din vistieria oraşului nu mai puţin de 42.000 de lei. Struţii care în timp au devenit deliciul celor mici, care nu puteau să treacă pe lângă ei fără să îi călărească şi să se fotografieze cu ei au fost pictaţi de către elevii Liceului de Arte Plastice „Corneliu Baba”.
De asemenea, struţii au luat şi forma unor păpuşele viu colorate, realizate de un artist din Bistriţa. Mascotele pot fi găsite la târgurile desfăşurate în oraş, dar şi în punctul de informare turistică din centrul vechi.
Deşi nu au primit la fel de multă importanţă şi atenţie, printre simbolurile Bistriţei de numără şi Biserica Evanghelică, o adevărată bijuterie lăsată moştenire de saşii care au populat aceste meleaguri, dar şi ansamblul Sugălete.
Ansamblul este format din 12 case, reunite prin porticul acoperit cu bolţi. Acesta făcea parte din piaţa saşilor, Marktplatz. Soluţia aceasta ar fi fost impusă tocmai de nevoia de a asigura circulaţia şi totodată adăpostul negustorilor şi cumpărătorilor în zilele de târg.
Tot acolo funcţiona şi piaţa de cereale, Kornmarkt, de aici primindu-şi denumirea de „Sugălete”, făcându-se aluzie la unitatea de măsură utilizată pentru grâne şi anume găleata, a cărei formă este sugerată şi de bolţile porticului.
Martkplatz-ul, din care făcea parte şi ansablul Sugălete, a primit „dreptul de târg” de la regele Ludovic I, în data de 24 aprilie 1353, transformând zona într-un adevărat centru economic al oraşului. Ansamblul este considerat una dintre cele mai sugestive expresii ale arhitecturii civile ale goticului transilvănean.
Vă mai recomandăm:
„Bătălie“ electorală cu struţi şi ouă, la Bistriţa