FOTO Cum arată conacul de la Tescani, în care George Enescu a creat opera Oedip şi a trăit povestea de dragoste cu Măruca Cantacuzino
0Palatul din satul Tescani, din comuna băcăuană Bereşti Tazlău, a fost construit de familia Rosetti în 1880. Împrejmuit de un parc dendrologic, la baza unui deal, a fost pentru geniul muzicii clasice româneşti locul care l-a inspirat când a scris opera Oedip, dedicată femeii pe care a iubit-o toată viaţa, Măruca Cantacuzino, cu care s-a căsătorit pe 4 decembrie 1937.
Conacul de la Tescani, secţie a Muzeului Naţional „George Enescu“, păstrează integral mobilierul original, dar şi obiectele care au aparţinut marelui compozitor român şi soţiei sale Măruca Cantacuzino. Aici, George Enescu (19 august 1881, Liveni Botoşani, România – d. 4 mai 1955, Paris, Franţa) avea să o cunoască pe Măruca Rosetti Tescanu, căsătorită la 18 ani cu Mihail Cantacuzino (n 18 iulie 1878 – d. decembrie 1969), când aceasta avea 31 de ani.
A revenit deseori aici, pentru a relaxare, atras şi de frumuseţea Mărucăi. Între 1921 şi 1931 a scris monumentala operă Oedip, care o dedică Mariei Cantacuzino (Măruca Cantacuzino). După ce-i moare soţul într-un accident, Măruca are o pasiune faţă de filosoful Nae Ionescu, urmată de lungi perioade de depresie şi mai multe tentative de suicid. În 1937 se mutilează cu accid, cu care îşi arde obrazul drept. George Enescu o ia în căsătorie.
După Război şi instalarea comunismului, în 1947, Maria Cantacuzino-Enescu donează statului conacul de la Tescani, cu menţiunea ca acesta să fie aşezământ cultural. George Enescu şi Maruca părăsesc ţara odată cu instalarea dictaturii sovietice. Marele compozitor moare la Paris, în 1955, iar Măruca, în Elveţia, 14 ani mai târziu.
Conacul este transformat în 1980 în „Casa Memorială Rosetti – Enescu”, în 1990, devine Centrul de Cultură Tescani, iar în anul 2007 este transformat în secţie a Muzeului Naţional "George Enescu".