Exclusiv EXCLUSIV FOTO Picturi de Tăttărescu, descoperite într-o biserică dintr-un cătun
0O catapeteasmă pictată acum peste 160 de ani de către un artist faimos zace într-o biserică din satul Crăieşti, judeţul Bacău.
Cele câteva sute de locuitori ai satului băcăuan Crăieşti sunt în conflict de şapte ani cu preotul aşezării. Parohul Costel Cârlan, care slujeşte la Biserica „Sfinţii Voievozi“, s-a apucat, în 2006, să dea jos catapeteasma veche şi s-o schimbe cu alta nou-nouţă.
"E plină de carii şi de mucegai. E veche, iar icoanele de pe ea sunt afumate. O dăm jos şi punem alta nouă!", le-a spus el atunci sătenilor, încercând să-i convingă că biserica va fi mândria zonei după renovare.
În ciuda argumentelor aduse de duhovnic, câţiva localnici au continuat să se opună. „Catapeteasma asta o fi ea veche, dar e valoroasă. Nu trebuie dată jos“, i-au replicat bătrânele satului.
GRIGORESCU, O POSIBILĂ VARIANTĂ
La scurt timp, zvonistica a evoluat şi sătenii au stabilit că pictura a fost realizată de însuşi Nicolae Grigorescu. Ba chiar şi profesorul de istorie al satului, Vasile Cătăuţă, în vârstă de 66 de ani, a înclinat să creadă că picturile erau ale lui Grigorescu.
Era o mare asemănare între picturile lui Grigorescu şi cele de pe catapeteasmă. De fapt, asemănarea este totală. La Agapia, toată catapeteasma este pictată de Grigorescu. Seamănă foarte bine cu cea veche de la noi din sat. Eu nu am fost de acord cu renovarea, a declarat profesorul.
Oamenii au continuat să povestească faptul că au aflat, din bătrâni, cum catapeteasma de la Crăieşti a fost pictată undeva în jurul anului 1850, în nordul Moldovei, unde Nicolae Grigorescu avea un atelier de pictură bisericească. După ce vestea a cuprins întregul sat, cei mai sceptici au pornit în căutarea dovezilor.
Concret, au început să caute fir cu fir, pe spatele şi pe faţa vechilor icoane scoase de pe catapeteasmă, semnătura lui Grigorescu. Nu au găsit, însă, nicio semnătură.
„Era un obicei moldovenesc să nu se semneze pe spatele icoanelor, ca să nu fie semn de fală şi laudă. Fala nu e primită la Dumnezeu!“, a explicat profesorul de istorie Cătăuţă.
„HAI LA SPECIALIST!“
Ca să dispară orice motiv de harţă şi de nelinişte în sat, profesorul de istorie Cătăuţă şi primarul comunei, Bogdan Popa, au decis să aducă un expert în pictură bisericească.
Am vrut neapărat să aflu dacă, într-adevăr, catapeteasma veche are vreo valoare sau nu. Să nu ne tot dăm când unii, când alţii cu părerea. Nimeni nu ştie valoarea acesteia. Eu nu eram primar când s-a demontat cea veche. În schimb, am achitat-o pe cea nouă. Am scos de la bugetul local 30.000 de lei. Atât mi-a cerut, atât am dat, a comentat primarul Popa.
Verdictul expertului Vasile Buzuloi, membru în comisia de pictură din cadrul Patriarhiei Române, a lăsat cu gura căscată tot satul: catapeteasma care stă de ani buni, plină de praf, în podul bisericii datează de la 1870 şi este obiect de patrimoniu. Nu este penelul lui Grigorescu, ci al lui Gheorghe Tăttărescu, unul dintre cei mai renumiţi pictori de biserici ai secolului al XIX-lea.
„Da. Fără dubii! Este Tăttărescu, cel care a avut o puternică şcoală de pictură la Buzău. Vechea catapeteasmă din Crăieşti este obiect de patrimoniu. Trebuie pusă înapoi! Să nu o înstrăinaţi, Doamne fereşte! Valoarea sa este mai mare de câteva ori comparativ cu orice catapeteasmă nouă aţi pune acum în loc“, l-a muştruluit pe preot expertul în pictură bisericească.
PREOTUL, SPERIAT DE HOŢI
Gheorghe Tăttărescu a realizat cele mai cunoscute portrete ale lui Nicolae Bălcescu, Gheorghe Magheru şi Ştefan Golescu. În plus, a pictat în întregime Mitropolia din Iaşi şi, împreună cu Theodor Aman, a înfiinţat „Şcoala de Arte Frumoase“ din Bucureşti.
„Doamne, bine că am păstrat-o! Mă gândeam eu că e ceva valoros. Nici nu ne-a trecut prin cap s-o dăm cuiva! O să facem un muzeu şi o să o expunem acolo. Stau şi mă gândesc, ce fac cu valoarea asta aşa de mare în pod? Vai de mine... O să vină hoţii la biserică!“, a afirmat, speriat, preotul. După această discuţie, parohul a trimis un enoriaş care locuieşte în apropiere să mai pună un lacăt pe uşa bisericii.
Conducerea Arhiepiscopiei Romanului şi Bacăului afirmă că icoanele de la Crăieşti au fost îndepărtate deoarece riscau să se prăbuşească în orice moment.
„Catapeteasma prezenta urme de degradare accentuată din cauza vechimii“, a afirmat preotul Constantin Gherasim, purtător de cuvânt al Arhiepiscopiei Romanului şi Bacăului. El a mai adăugat că urmează ca icoanele să fie preluate în custodie de complexul muzeal din Roman sau de la Mănăstirea Bogdana, unde vor fi supuse lucrărilor de conservare, conform tehnicilor de restaurare.
Dragoş Munteanu, inspector de patrimoniu, afirmă că nicio icoană de la Crăieşti nu se poate vinde. „Orice preot a depus un jurământ că nu va diminua niciodată patrimoniul bisericii, ba din contră, îl va spori. Icoanele de pe vechea catapeteasmă din Crăieşti nu se pot vinde. Ele vor fi restaurate“, a declarat inspectorul Munteanu.
În judeţul Bacău au fost inventariate 559 de lăcaşe de cult, în care s-au găsit 34.200 de obiecte de patrimoniu. Judeţul are 82 de biserici înscrise în lista monumentelor istorice.
Alte articole