Cum se sărbătoreau Crăciunul şi Revelionul pe vremea lui Ceauşescu: ce poezii spuneau copiii lui Moş Gerilă şi ce emisiuni erau transmise la televizor

0
Publicat:
Ultima actualizare:
Imaginea lui Nicolae Ceauşescu apărea la început de an pe prima pagină a ziarelor din ţară, ca motiv de speranţă pentru români. Revista Ateneu din Bacău, ianuarie 1989 FOTO Mircea Merticariu

În centrul vieţii publice, în ziare dar şi la televizor, se afla imaginea preşedintelui Republicii Socialiste România, Nicolae Ceauşescu. Punctul culminant al sărbătorilor de iarnă era Revelionul şi mesajul primului om în stat, care vorbea poporului la ora 0. Cel mai frumos program de spectacole, văzut de toţi românii, la care participau artiştii în vogă ai Republicii, era dat la Televiziunea Română, în noaptea dintre ani.

În timpul comunismului, zilele de Crăciun erau motiv de bucurie pentru elevii intraţi în vacanţa de iarnă, de după primul trimestru, care aveau şi un program mai încărcat pe Televiziunea Română cu emisiuni dedicate lor. Moş Crăciun a fost înlocuit cu Moş Gerilă, iar la sate, mai ales în zonele de munte, copiii încă mai mergeau să colinde şi cu „uratu“. Bătrânii satelor au fost depozitarii vechilor tradiţii, care în ciuda cenzurii regimului dictatorial comunist, încă mai erau vii.

În ajunul Crăciunului, în anumite zone se mergea cu „globurile“ şi cu „Steaua“, iar înainte de Revelion, cu „Pluguşorul“. Zăpada, portocalele şi programul mai bogat de la Televiziunea Română întregeau atmosfera specială de „sărbători“. „În fiecare judeţ, secretarii de partid erau responsabili de aceste zile mai speciale. Se făcea „Pomul de Iarnă“ în întreprinderi, dar şi în casa fiecărui român. De Moş Crăciun nu vorbea nimeni, deoarece fusese înlocuit de propagandă, cu „Moş Gerilă“. La oraşe, colindele şi obiceiurile de iarnă nu mai existau. Dar la ţară, mai ales în satele de munte sau în cele îndepărtate de oraşe, cum ar fi cele de pe Valea Zeletinului, ele se păstrau. Niciun partid nu a putut să-i facă pe români să renunţe la obiceiurile de Ignat, de o mică ţuică înainte de tăierea tradiţională a porcului“, afirmă scriitorul băcăuan Eugen Şendrea, care înainte de 1989 a condus Patrimoniul în judeţul Bacău. 

Copiii spuneau câteva versuri dedicate lui „Moş Gerilă“ pentru a primi daruri. „Moş Gerilă toţi îmi spun/ Că eşti darnic şi eşti bun/ Dar să ştii mai din’ainte/ C-am fost băieţel cuminte,/ Şi mai spun aşa să ştii/Ca eu nu-ţi cer jucării/ Cum ţi-ar cere şi alţi copii./ Însă nu m-aş supăra/Dacă tot mi-ai da ceva”.

Pluguşorul avea diferite variante, vehiculate oficial, de la an la an, realizate de „creatorii“ şi scriitorii regimului.  „Aho, aho, copii şi fraţi/ Staţi puţin şi nu mînaţi/ Şi urarea mi-ascultaţi/ C-am pornit-o de cu zori/ Prin ţară colindători/ Prin oraşe, prin comune/ Cu urările străbune/ De viaţă, de sănătate/ La constructorii voinici/ La mineri, la-nvăţători/ Că ni-e ţara cîmp de flori/ Răsădit de muncitori/ Tînăr să se-nalţe-n soare/ Cu uzine, cu ogoare/Şi cu vise minunate (…)Anul care s-a-ncheiat/ A fost mîndru … Pentru zile minunate/ De partid asigurate; Anul care s-a-ncheiat/A fost mîndru şi bogat/Am’nălţat un imn ales/ Pentru-al XII-lea Congres/Cîntând dragostea fierbinte/ Pentru bravul preşedinte/Reales de-al ţării For/ Şi de întregul popor/ Să ne fie înainte/Înţelept conducător..“, se spunea în Pluguşorul din 1980.
 

Pluguşorul 1980 sursă FOTO ceausescunicolae.wordpress.com

Programul de divertisment era doar la Televiziunea Română

Bucuria şi distracţia românilor erau dozate de propaganda comunistă, astfel încât să atingă punctul culminant la Revelion. Atunci, oricine avea masa încărcată cu friptură, sarmale şi salată boeuf. În pom străluceau bomboanele în mai multe culori, iar Televiziunea Română îşi anunţa programul special de Revelion, care era pregătit de artişti şi regizori, minuţios, cu mai multe luni înainte. În ultimile zile înainte de încheierea anului, la televizor românii vedeau emisiuni de bilanţ, în care oamenii muncii aveau depăşiri ale planurilor de producţie, iar ţara atingea astfel noi culmi de dezvoltare.

Din programul de Revelion erau nelipsite cântecele marilor artişti de muzică uşoară românească precum Angela Similea, Corina Chiriac, Mirabela Dauer sau Dan Spătaru, urmate de anecdotele lui Nae Lăzărescu, Vasile Muraru, Amza Pelea,Toma Caragiu, Dem Rădulescu, Stela Popescu şi Alexandru Arşinel. Programul era redifuzat a doua zi, când toţi oamenii muncii aveau liber şi se „refăceau“ după Revelion.

Program pentru copii, în perioada Sărbătorilor, înainte de 1989 FOTO ceausescunicolae.wordpress.com

Mai multe pentru tine:
Funcționara a izbucnit în râs când a auzit cum o cheamă pe fiica ei. Ce a trăit Larisa Udilă la Evidența Populației: „Mi-au spus că nu se poate înregistra. Am plecat plângând”
Top 7 prăjitoare de pâine 2026 – Ghid complet pentru dimineți perfecte și alegeri fără regrete
Cele 3 zodii care vor avea un înger păzitor alături de ele, începând de pe 25 februarie. Norocul le va surâde, în sfârșit, și acestor nativi
Top mașini de pâine 2026 testate și recomandate. Secretul pâinii perfecte acasă: proaspătă, sănătoasă și fără efort
Crocant, sănătos, rapid, fără ulei și fără stres – Cele mai bune air fryere din 2026 care îți vor schimba modul de a găti! Profită de ofertele eMAG
„SANADOR, vreau să-ți mulțumesc că ieri m-ai lăsat să mor”. Experiența de coșmar trăită de Lidia Bodea, directoarea Humanitas, în clinica privată
Top 7 sandwich makere 2026: Transformă gustările acasă în adevărate delicii gourmet, rapid și fără efort
Primele zile din mariajul lui Andrew spun multe despre apetitul lui sexual! Regina, nevoită să intervină pentru a opri excesele
De ce tot mai mulți români aleg să monteze chiuveta sub fereastră în bucătărie. Care sunt, de fapt, avantajele
Cel mai bun multicooker electric în 2026: Top 7 alegeri testate care îți economisesc timp și bani
Cele mai bune aparate de gătit cu aburi în 2026: Top 5 modele eMAG pentru mese rapide, sănătoase și fără grăsimi – magia aburului în bucătărie