Ioan Slavici medita băiatul grofiţei Konigsegg pentru a se suţine financiar

Marele scriitor Ioan Slavici, născut la data de 18 ianuarie 1848, în localitatea arădeană Şiria, a dus o viaţă modestă. El a fost al doilea copil din cei cinci.

Tatăl său, Savu Slavici a fost cojocar. Mama sa era Elene Slavici. Între anii 1860-1865, Ioa Slavici a urmat liceul din Arad.

Între anii 1865-1867 a învăţat la liceul din Timişoara, unde pentru a avea bani a dat ore de meditaţii. În octombrie 1868 se înscrie la Facultatea de Drept şi Ştiinţe a Universităţii din Budapesta, unde trece cursurile de literatură romană. În anul 1869 Slavici s-a îmbolnăvit şi s-a întoars la Şiria, neavând bani.

El se înscrie la liceul maghiar  din Arad în anul şcolar 1867 - 1868. Pentru a se susţine financiar, îl meditează pe băiatul grofiţei Konigsegg, care a rămas repetent în clasa a IV-a. Astfel ia contact cu viaţa aristocraţiei transilvănene: „Am trăit timp de un an în mijlocul unor oameni care toate serile se-ntrebau cum au să-şi petreacă ziua de mâine. Ieşeam când călare, când în trăsură la plimbare, făceam din când în când excursiuni mai lungi, jucam cărţi ori la biliard, ieşeam - după sezon - la vânătoare, luam parte la mese mari şi la serate dansante.”

În aprilie 1869 se înscrie la Facultatea de Drept din Viena. Pentru a se asigura material, el lucrează ca secretar la un notar din Cumlăuş. În septembrie 1869 îl cunoaşte pe Mihai Eminescu, care îi rămâne prieten şi sfătuitor pe toată viaţa. Ambii sunt proclamaţi membri definitivi a societăţii literare „Romania”. În mai 1870 susţine examenul de stat şi ia lecţii de la unii profesori cu nume european renumit (Suddwiy Arnds, Rudolpl Ihering, etc. Debutează în martie 1871 cu comedia “Fata de birău”, publicată în Convorbiri Literare.

La 1 iunie 1872, în “Convorbiri literare” apare prima lui poveste “Zîna Zorilor” cu culegeri din folclor. În iulie 1872 Slavici părăseşte Viena, încheindu-se viaţa lui de student. În octombrie 1874 soseşte la Iaşi, fiind găzduit de colegul lui de studii la Viena. Aici, prin Eminescu face cunoştinţă cu Ion Creangă cu care leagă o strânsă prietenie. În decembrie 1874 Slavici merge la Bucureşti unde se  şi stabileşte, locuând în strada Renaşterii nr.3. La 11 septemtrie 1875 se căsătoreşte cu Ecaterina Szoke Magyarosy, înrudită cu o familie din Şiria – satul său natal, de care va divorţa la 18 noiembrie 1885.  Ioan Slavici a fost profesor de filosofie, logică, psihologie şi romană la liceul „Matei Basarab”.

La 1 noiembrie 1883, Slavici o cunoaşte pe Eleonora Tănescu – profesoară la şcoala elementară de fete din Sibiu, cu care se căsătoreşte la 18 martie 1886 la Sibiu. Primul copil a lui Slavici se naşte în data de 11 noiembrie 1886 şi se numeşte Titu-Liviu. Naş la botez a fost Titu Maiorescu. În mai 1887 Slavici este ales secretar la Comitetul Central al Partidului Naţional Roman, iar la 25 aprilie 1888 e condamnat la un an de “temniţă de stat”. La 19 ianuarie 1889 se naşte cel de-al doilea copil a lui Slavici – Lavinia-Ioana-Josefina.

La 10 iulie 1889 este eliberat din temniţă şi merge la Sibiu. După aceasta sunt publicate multe din operele sale. La 25 noiembrie 1892 Slavici devine cetăţean al Romaniei şi se stabileşte definitiv la Bucureşti. Acolo el publică mai multe opere ale sale, unele din ele fiind jucate pe scenă. În luna aprilie a anului 1925 Slavici pleacă la Crucea de Jos, la fiica sa Lavinia-Ioana-Josefina. Acesta se stinge din viaţă la 17 august 1925, la orele 18.30, la Crucea de Jos în casa fiicii sale Lavinia. Este înmormîntat la sehitul Brazi. La funerariile de înhumare, alături de familie şi de numeroşii prieteni, participă şi mulţi scriitori romani de la Societetea în care a colaborat.

Scriitorul, deşi nu a fost un om de o vastă cultură, a fost considerat de criticul George Călinescu, un instrument de observaţie excelent al mediului rural, oferind în nuvelele sale poporale şi în studiile sale o frescă a moravurilor, a comportamentului oamenilor în funcţie de statificarea lor socială, în cele mai mici detalii ale ţinutei, îmbrăcăminţii, vorbirii şi gesturilor.

Vă mai recomandăm: Ioan Slavici a fost căsătorit de două ori. Pe prima soţie a întâlnit-o în localitatea lui natală Şiria

Islanda, ţara cu cei mai mulţi scriitori din lume