Cum arăta un fake news în urmă cu o sută de ani. Istoric român: „Au mințit poporul cu Napoleonul”

O știre apărută în urmă cu o sută de ani a rămas și acum un mister. Un ziar al vremii relata că o prințesă, urmașă a lui Napoleon Bonaparte, a murit de gripă în Arad. Un doctor în istorie explică, cu argumente, de ce totul este o minciună.

Înainte de a ne relata ce scria ziarul „Lumea” despre acest caz, arădeanul Andrei Ando, doctor în istorie, începe cu fraza: „O prințesă Bonaparte a murit de gripă, la Arad, sau au mințit poporul cu Napoleonul?! Un fake news de 100 de ani...”

Dr. Andrei Ando spune că în Arad a fost deshumat, la acea vreme, cadavrul unui copil de șapte ani și s-a răspândit zvonul că ar fi fost nepoata lui Napoleon Bonaparte, moartă în pribegie, la Arad, când părinții încercau să se refugieze de prigoana împotriva familiei, după bătălia de la Waterloo. Cazul a stârnit vâlvă la nivel local și național, în primăvara anului 1927.

Ziarul „Lumea” din 5 martie 1927 descria situația senzațională care se dezvolta la Arad, insistând asupra faptului că mormântul unui Bonaparte în România a fost găsit în cimitirul catolic din oraș. Ar fi fost vorba despre o nepoată a marelui corsican, moartă în al șaptelea an al tinereții sale, prințesa Charlotte Bonaparte. Pe piatra funerară s-ar fi găsit inscripționată și data decesului, 5 octombrie 1816.

„Ziarul susținea că în cauza misterioasă a cadavrului unui Bonaparte la Arad s-ar fi exprimat și specialiștii (fără să indice despre cine și ce calitate ar avea), care au căzut de acord că părinții decedatei ar fi căutat să se refugieze în Moldova, din fața răzbunării instrumentate în Europa Occidentală împotriva familiei Bonaparte. Călătoria s-ar fi realizat într-un anturaj mai mare, incognito, ca părinții lui Charlotte să nu fie recunoscuți și să nu sufere consecințele notorietății lor, cu atât mai mult cu cât Aradul a participat de mai multe ori cu militari în campaniile austriece împotriva lui Napoleon Bonaparte, deci împăratul francez era o figură mai degrabă detestată la nivel local”, afirmă Andrei Ando. 

Trecerea prin Arad a micuței Charlotte Bonaparte a coincis cu izbucnirea unei epidemii de gripă căreia i-ar fi căzut victimă și prințesa, scria ziarul Lumea. Potrivit publicației, povestea ar fi fost confirmată și de „preotul catolic din Arad”, care, cercetând registrele bisericești, ar fi găsit că prințesa călătorea cu alte persoane, care au declarat că părinții defunctei ar fi fost în Elveția.

„Or, ținându-se seamă că faptele se petreceau după căderea lui Napoleon, ziarul opina că «se crede că aceste persoane străine nu erau decât părinții decedatei, care nu-și dădeau numele pe față, din teamă, fiind urmăriți». Aici, din nou, povestea este cusută cu ață albă. În primul rând, Aradul avea numeroși preoți catolici, nu doar unul singur. Nici cimitirele orașului nu aveau strict caracter confesional, erau înhumați acolo și romano-catolici, și greco-catolici, și ortodocși, așa cum demonstrează și astăzi pietrele funerare vechi. Faptul că nu se indică identitatea preotului cu pricina creează confuzie suplimentară în jurul istorioarei. Apoi, dacă familia se temea să își dezvăluie identitatea, cum se face că pe cruce au fost cioplite numele și prenumele reale ale prințesei?, se întreabă doctorul în istorie Andrei Ando.  

Pentru credibilizarea informației, publicația citată continua în aceeași notă, inducând așa cum se întâmplă de regulă cu zvonurile fundamentate pe un nucleu de adevăr câteva elemente de concretețe: „Se știe că o parte din rudele lui Napoleon au plecat în America, iar alții se crede a se fi stabilit în Moldova. Între aceștia, ar fi fost și părinții prințesei Charlotte. După moartea fetei lor, Bonapartii ar fi părăsit România (or, Aradul era în Austria la vremea respectivă, nu avea nicio legătură cu România, n.n.). Între timp, Napoleon fusese internat la Elba. Și de aceia cadavrul nepoatei sale, în urma schimbărilor politice n-a mai putut fi transportat în Franța. Ce e absolut sigur e că la Arad odihnesc oasele unei autentice Bonaparte!”, a încheiat, în aceeași notă de ambiguitate, ziarul bucureștean „Lumea”.

În schimb, Andrei Ando arată că s-a documentat și că, într-adevăr, a existat o prințesă Charlotte în familia Bonaparte, dar aceasta a trăit 37 de ani, nu doar șapte.

„Nu a murit la Arad și nu este înmormântată aici. Își doarme somnul de veci la Basilica Santa Croce, din Florența, după ce a decedat la 2 martie 1839. A fost fiica lui Joseph Bonaparte, fratele mai mare al împăratului Napoleon I, iar mama ei a fost chiar iubita lui Napoleon. Charlotte s-a căsătorit cu verișorul ei primar, Napoleon Louis. Charlotte a murit în chinurile facerii”, mai spune istoricul Andrei Ando.