Cum erau văzuţi românii în urmă cu un secol: „Sunt eroi, dar numai când sunt în grup. Românul izolat e blând ca mielul“

Soldaţi de excepţie, naţionalişti până-n pânzele albe, curajoşi doar în grup şi foarte preocupaţi de politică. Aşa erau văzuţi românii în urmă cu 100 de ani de către renumitul psiholog Constantin Rădulescu Motru.

Psihologul Constantin Rădulescu-Motru îl caracterizează pe românul din secolul trecut ca fiind prea preocupat de gura lumii, uşurelnic când ia hotărâri sub influenţa mulţimii, religios sau naţionalist doar de ochii lumii şi mai mereu cu privirea aţintită spre ce fac ceilalţi.

”Imităm ca oile faptele din jurul nostru şi nu arătăm o energie decât când suntem în grup. La război ne luptăm voiniceşte pentru că suntem umăr la umăr, dar la munca profesională suntem neglijenţi fiindcă aici fiecare este lăsat pe seama datoriei proprii. N-avem curajul părerilor noastre, când este să ni le apărăm fiecare în parte, dar suntem poporul cel mai susceptibil când este să ne rostim în grup sau ca grup. Ne aprindem uşor ca un foc de paie, dar ne şi trece aprinderea cum trece focul de paie”, scria Motru despre românul de acum 100 de ani.

În urmă cu un secol, românul era la fel de preocupat de politică. De fapt, politica era văzută precum o ”baghetă magică prin care totul se transformă”. În opinia psihologului Constantin Rădulescu Motru, cel care s-a aplecat asupra studiului psihologiei poporului român în urmă cu un secol, românul era convins că ”că fericirea neamului întreg, ca şi fericirea sa personală, poate fi adusă prin politică”.

”Dacă aş fi eu la Guvern, dacă aş face eu legea, cum s-ar îndrepta lucrurile. Activitatea sa proprie nu este unul care să o dirige cum trebuie, dar fiecare vrea să facă o lege prin care să dirige activitatea tuturor”, scria Rădulescu-Motru.

Românului din secolul trecut nu-i plăcea tovărăşia. El voia să fie de capul lui, stăpân absolut la el în casă: ”Cu o părticică de proprietate cât de mică, dar care să fie a lui. Din această cauză el înclină puţin spre anarhie”.

Curajoşi doar în grup

În lucrările dedicate înţelegerii psihologiei naţiei române, reputatul psiholog a identificat calităţile şi defectele de bază ale românilor. Curajul era considerat una dintre calităţile naţiei române, însă potrivit psihologului, românii dau dovadă de curaj numai când sunt în grup. ”Românii sunt eroi, dar cu deosebire numai când sunt în grup. În front, la războiu, în ceată, la revoltă, în cârd sau la vânătoare. Dar românul izolat este blând ca şi mielul. Când îi bate din picior cineva, el tace”, mai spune psihologul. 
 

Când vine vorba de patriotism şi naţionalism, pe români nu îi întrece nimeni, este părerea psihologului Rădulescu Motru, însă numai până la faptă. ”Dă-i unui român în mână toiagul apostolatului ca să predice naţionalismul pentru alţii... el este imediat gata de drum (...) Pune pe acelaşi român să facă o muncă anumită cu temei şi atunci lucrurile se schimbă”, se mai arată în lucrarea ”Sufletul neamului românesc. Calităţi bune şi defecte”, scrisă de Rădulescu Motru.

Delăsător de unul singur

Spiritul de turmă era privit precum o trăsătură specifică românilor, iar delăsarea era văzută drept unul dintre defecte. Zicala ”Se apucă românul cu greu de ceva, dar de lăsat se lasă uşor” era valabilă şi în urmă cu un secol. ”Sub influenţa mulţimii, românul se apucă de orice, dar când este să execute printr-o faptă individuală lucrul de care s-a apucat, atunci el se lasă foarte uşor”, mai constata psihologul Rădulescu Motru.