Cum a ajuns să fie batjocorită istoria Teleormanului. Conacele boiereşti sunt ruine, bisericile vechi au termopane

În Teleorman există 393 de obiective istorice, dintre care 43 de interes naţional, dar majoritatea se găsesc într-o stare avansată de degradare şi nu au mai fost reabilitate şi restaurate de zeci de ani. Responsabile de degradarea şi agresarea monumentelor istorice sunt autorităţile locale.

Direcţia Judeţeană pentru Cultură, Culte şi Patrimoniu Teleorman a făcut o evaluare a monumentelor istorice şi sit-urilor arheologice din Teleorman, iar situaţia este îngrijorătoare. 

„Majoritatea monumentelor istorice se află într-o stare avansată de degradare şi colaps. Deşi aceste obiective sunt în administrarea autorităţilor publice locale, observăm o mare neimplicare a acestora în recondiţionarea sau restaurarea lor. Autorităţile publice locale trebuie să urmărească ca aceste monumente să fie îngrijite, dar nu o fac din prostie, neştiinţă sau alte influenţe”, a spus Constantin Ţânţariu, directorul Direcţiei Judeţene pentru Cultură şi Culte Teleorman.

În multe cazuri nepăsarea autorităţilor a dus la distrugerea obiectivelor de patrimoniu. 

Unele biserici de lemn din Teleorman, monumente istorice vechi de sute de ani, au astăzi geamuri termopan, gresie, faianţă sau aparate de aer condiţionat, după ce au fost agresate sub ochii autorităţilor locale. Potrivit legislaţiei în vigoare, toate intervenţiile asupra monumentelor istorice şi din zonele lor de protecţie trebuie să se realizeze doar cu aviz, eliberat de către Direcţia Judeţeană pentru Cultură Teleorman (în cazul obiectivelor din grupa „B”), respectiv Comisia Naţională a Monumentelor Istorice (în cazul obiectivelor din grupa „A” şi din zonele lor de protecţie).

În caz contrar, ele se supun regimului contravenţiilor. Faptul că montarea unui geam termopan la o bisericuţă de lemn monument istoric constituie infracţiune n-a contat însă nici pentru preoţii parohi, nici pentru autorităţile locale responsabile. 

Direcţia Judeţeană pentru Cultură Teleorman a identificat mai multe cazuri în care asupra monumentelor istorice s-a intervenit fără niciun aviz şi toate situaţiile depistate au fost predate spre cercetare Inspectoratului Judeţean de Poliţie Teleorman.

”Pe unele dintre ele le-am depistat într-o fază oarecum incipientă. Ca exemple mai recente avem intervenţiile din comuna Mârzăneşti, biserica de lemn ”Sf Nicolae” Teleormanul, unde s-a intervenit şi în zona de protecţie a monumentului prin ridicarea unui praznic , fără aviz, dar mai grav, intervenţia chiar pe monumentul istoric,pe biserica de lemn, căreia i s-a pus un geam termopan. În satul Cernetu, la Biserica ” Adormirea Măicii Domnului”, monument de categorie B de la 1821, unde s-a intervenit, o dată, asupra turnului clopotniţă, parte a ansamblului, prin construirea a două anexe laterale, fără aviz şi, a doua oară pe monumentul istoric prin decuparea unei părţi din perete, aşezându-se o uşă din termopan”, a explicat directorul DJC Teleorman, Constatin Ţînţariu. 

Biserica ”Sf Dumitru”, din satul Buteşti, comuna Siliştea, are, astăzi, geam termopan în locul geamului de lemn, după ce asupra obiectivului s-a intervenit fără aviz. La Biserica ” Duminica Tuuturor Sfinţilor” din comuna Bujoreni , alt monument istoric agresat, s-au ridicat mai multe construcţii, anexe parazitare, fără avizul DJC Teleorman.

Conacele boiereşti au fost  lăsate în paragină

 Proprietarii care şi-au revendicat anumite clădiri, conace boiereşti care au fost declarate monumente istorice, nu s-au mai interesat de ele şi acestea au ajuns în paragină. „Foarte mulţi proprietari au câştigat în instanţă aceste clădiri, dar nu au mai făcut nimic pentru restaurarea lor şi s-au degradat. Alţii au făcut intervenţii neautorizate”, a mai spus directorul DJC Teleorman.

Intervenţiile fără aviz constituie infracţiuni 

Principalii responsabili pentru întreţinerea obiectivelor de patrimoniu, dar şi cei care ar trebui să răspună în cazurile de agresare a acestor obiective, sunt autorităţile locale ”Legea 422 şi Codul Penal spun foarte clar că aceste intervenţii intră în zona infraciunilor şi se pedepsesc cu amenzi penale sau chiar cu închsare, Noi nefiind organ de anchetă, toate aceste cazuri le trimitem către Inspectoratul Judeţean de Poliţie pentru a le analiza. Ştiu că în unele cazuri, unii au fost sancţionaţi, fie cu muncă în folosul comunităţii, fie cu amendă penală” a mai spus directorul DJC Teleorman.

Povestea capelei Stella Maris

Una dintre cele mai frumoase capele din Teleorman, bijuterie arhitecturală declarată monument istoric este ascunsă pe terenurile unei proprietăţi private, departe de ochii trecătorilor. Capela de la Vităneşti este unicat în ţară, fiind copie a capelei regale de la Balcic.

Capela ”Stella Maris” de la Vităneşti face parte dintr-un ansamblu architectural declarat monument istoric. Ansamblul a fost construit la începutul secolului XX de omul politic Victor Antonescu, originar din Vităneşti, fost ministru de finanţe al României în perioada interbelică. Proprietarii conacului, Victor Antonescu şi soţia lui Eliza au dorit să ridice aici o capelă după modelul capelei Reginei Maria de la Balcic. Au primit planurile capelei regale Stella Maris şi în 1936 au demarat construcţia bijuteriei arhitecturale, unicat în România. Având doar naos si altar, capela este o construcţie specială.

Absida altarului este tipic bizantina, ca şi restul clădirii.Interiorul este în intregime îmbrăcat în frescă, iar picturile originale s-au păstrat în timp. Frescele exterioare ale capelei nu s-au mai păstrat, iar picturile originale din exterior se disting destul de greu. Soţii Antonescu, ctitorii capelei au fost înmormântaţi aici. Victor Antonescu a lăsat moştenire bijuteria arhitecturală Academiei Române, prin testamentul său din 1943. Capela a fost jefuită de armatele ruseşti în timpul cel de-al doilea război mondial. Legendele locului spun că sovieticii au profanat atunci şi mormintele celor doi ctitori. 

Capella Stella Maris de Teleorman se regăseşte pe lista monumentelor istorice la categoria B, adică a obiectivelor de importanţă zonală. Teoretic este în patrimoniul naţional. Practic, ea se află pe terenurile unei societăţi private şi, cu greu, poate fi admirată doar de la distanţă. Vreme de ani buni, din cauza dezinteresului celor care o aveau în grijă, capela s-a deteriorat. În urmă cu aproximativ cinci ani, capela a atras atenţia pictorului Ion Drăghici care s-a îndrăgostit de lăcaş şi a demarat un proiect de restaurare a picturilor interioare.

Direcţia Direcţiei Judeţene de Cultură şi Patrimoniu a avut în intenţie să realizeze un drum separat de acces din DE 70 către capela, pentru ca monumental să poată fi admirat. Acest lucru nu s-a realizat şi ”Stella Maris” de la Vităneşti a rămas în continuare ascunsă după gardurile societăţii private, printre bălării, departe de ochii lumii şi în pericol de degradare, din cauza lipsei de interes.