Cine au fost, în realitate, celebrele personaje Răzvan şi Vidra: un ţigan ajuns pe tronul Moldovei şi o soţie ambiţioasă

Răzvan şi Vidra sunt principalele personaje ale dramei romantice scrise de Bogdan Petriceicu Haşdeu. În crearea operei, scriitorul s-a inspirat din istoria Moldovei. Răzvan a existat în realitate şi a fost singurul ţigan din istoria României care a reuşit să urce pe tronul Moldovei. Vidra o întruchipează pe soţia domnitorului Moldovei.

”Răzvan şi Vidra” este cea mai cunoscută dramă romantică scrisă de Bogdan Petriceicu Haşdeu care are ca temă principală lupta pentru putere şi consecinţele nefaste pentru ţară şi persoanele implicate. 

Opera urmăreşte viaţa lui Razvan, un tigan, căpitan de haiduci, ajuns ofiter în armata leşească care reuşeşte să urce pe tronul Moldovei, împins de Vidra, o boieroaică dornică de mărire. Femeia de care se îndrăgosteşte personajul principal îl  face pe fostul rob ţigan să aspire la statutul de domn, însă ambiţia îl va costa moartea.

Scriitorul s-a inspirat dintr-o anumită perioadă de istorie a Moldovei. Răzvan a existat în realitate, fiind una dintre cele mai atipice figuri de domitor de care a avut parte Moldova în trecutul ei zbuciumuat. Ca şi în opera lui Haşdeu, în realitate, Răzvan a fost un ţigan ajuns domnitor.

Răzvan Ştefan Vodă este numele sub care istoria recunoaşte existenţa ţiganului ajuns domnitor.  "Acest Răzvan era nascut in Moldova, dintr-un tata tigan si o muma moldovanca . El intrase de tanar in slujba in armia polona si, deosebindu-se printr-o vitejie neobicinuita in razboiul polonilor cu muscalii, fu din simplu soldat ridicat la cele mai inalte trepte ostasesti de craiul Poloniei, Stefan Bathori.  În urma, intorcandu-se in Moldova, intra in slujba lui Aron-Voda, care ii dete rangul de aga si il trimise, la mai 1593, sol la Sigismund Bathori.”, scrie Nicolae Bălcescu în lucrarea  "Romanii supt Mihai Voievod Viteazu", despre singurul ţigan ajuns pe tronul Moldovei.

Istoricii consemnează faptul că ţiganul Răzvan a primit de la Aron Vodă comanda unei trupe de unguri. A reuşit să cucerească ostaşi şi având de partea sa sprijinul lui Bathori l-a tradăt pe Aron şi i-a luat locul.

Istoria consemnează, de asemenea, existenţa în viaţa lui Răzvan, înainte de  ajunge domnul Moldovei a unei femei ambiţioase care i-a insuflat această dorinţă. Nepoata lui Moţoc, pe numele real Maria (Vidra imaginată de Haşdeu), s-a îndrăgostit de Răzvan, în ciuda originii şi statutului său. Ea a fost cea care l-a împins să lupte pentru a urca pe tronul Moldovei.

Sfârşitul lui Răzvan

Domnia lui Răzvan Vodă a fost de scurtă durată. A durat doar opt luni din aprilie 1595 până în decembrie 1595 şi s-a sfârşit tragic.

”Luând veste Ieremia-voda de pogoratul ungurilor, precum au putut, au strâns oastea ţării si s-au gătit a stare cu razboi împotriva lui Răzvan. Într-o dumeneca era când au apropiat ostile ungureşti de Suceava. Şi-au tocmit oştile Ieremia-voda asupra târgului. Supt Razvan-Voda au cazut calul atuncea în razboi, l-au prins oştile lui Ieremii-Voda si pre Razvan si l-au adus la Ieremie-Voda. Stă movila si acum pe drumul Baiei de la Suceava, care să pomenesti Movila lui Razvan pâna astăzi. Cat l-au adus pe Răzvan la Ieremie-voda, dupa câtava mustrare, i-au taiat îndata capul şi l-au pus într-un par impotriva cetăţii. Iară pre unguri i-au gonit oştile pâna la munţi, cu mare vărsare de sânge. Astea s-au plătit şi lui Răzvan răul ce facusă şel lui Aron-voda”, scrie Miron Costin în Letopiseţul Ţării Moldovei.

Ce s-a întâmplat cu Vidra

Văduva domnitorului ţigan, nepoata boierului Moţoc, s-a refugiat în Transilvania, după uciderea soţului ei pe o proprietate deţinută de răposatul Răzvan. Boieroica ambiţioasă şi rea nu a fost iubită de supuşii de aici . Numele ei a apărut în plângerile depuse de ţărani către principele Transilvaniei de la acea vreme. Maria a murit mai săracă decât visase, departe de tronul Moldovei pe care îl vânase cu ambiţie.