Cine a fost în realitate Papură Vodă. Numele i se trage de la o foamete cumplită care s-a abătut asupra Moldovei

Papură Vodă a existat în realitate şi a fost fiul unui domnitor moldovean celebru. Şi-a căpătat porecla de Papură Vodă, după ce Moldova a fost lovită de o mare foamete.

”Ţara lui Papură Vodă” este o expresie pe care românii o folosesc în mod frecvent când vor să-şi exprime nemulţumirea faţă de ţara în care trăiesc, faţă de conducătorii sau faţă de legile ţării. 

Expresia face parte din vocabularul curent al limbii române şi foarte puţini dintre cei care o folosesc se gândesc că la originea ei stă o bucată din istoria românilor. O parte din ţară a fost considerată , la un moment dat, ţara lui Papură Vodă, iar voievodul în cauză a existat în realitate, însă sub un alt nume.

Papură Vodă a fost Ştefăniţă Lupu, fiul domnitorului Moldovean Vasile Lupu şi fratele domniţei Ruxandra, cea rămasă în istorie pentru frumuseţea ei fără seamăn, dar şi pentru destinul tragic de care a avut parte.

Întemniţat la 12 ani

Ştefăniţă Lupu, fiul domnitorului Vasile Lupu şi al Doamnei Ecaterina a ajuns domnul Moldovei în  1659. Tânărul cu destin zbuciumat a condus ţara doar doi ani, până în 1661. Trecutul tânărul voievod moldovean a fost unul trist.

La doar 12 ani a fost întemniţat în fortăreaţa de la Buciuleşti-Bistriţa, împreună cu mama şi sora sa Ruxandra, după ce logofătul Gheorghe Ştefan l-a detronat pe Vasile Lupu. După ce a stat câţiva ani în captivitate, a fost eliberat la decizia Porţii Otomane şi numit domn al Moldovei. Intrarea în Moldova şi-a făcut-o în 1659, însoţit de o armată de tătari şi 1.000 de albanezi. Cronicarii vremii îl descriu drept un tânăr firav”, care „făcea lucruri copilăreşti, sau să zic mai bine nebuneşti”.

Moldovenii au mâncat papură măcinată

În 1660, după un an de domnie în Moldova, domnitorul Ştefăniţă Vodă şi-a căpătat porecla de Papură Vodă. Ţara a fost lovită în acel an de  o ciumă cumplită. A urmat o mare foamete şi o invazie de lăcuste. Pe fondul sărăciei, jafurile s-au înmulţit. Se spune că foamea a fost atât de mare încât , în lipsa cerealelor, moldovenii au ajuns să folosească pentru pâine coajă de copac şi papură măcinată. Astfel, s-a ales tînărul domnitor cu porecla de Papură Vodă.

„Ţara într-aceia foamete era într-acela anu -1600 - cât mâncau oamenii papură uscată în loc de pâine, măcinând-o uscată. Şi de aceia foamete porecliia şi pre Ştefăniţă vodă, de-i dziceau Papură vodă”, scrie cronicarul Miron Costin.

Pe urmele Domniţei Ruxandra

Sora lui Ştefăniţă Vodă, frumoasa domniţă Ruxandra s-a căsătorit cu cazacul Timuş Hmielniţki pe 1 septembrie 1652, iar pe 6 septembrie a părăsit curtea domnească părintească şi a plecat cu noul soţ în Ucraina. A rămas văduvă la doar un an de la căsătorie şi se spune că ar fi fost ţinută prizonieră de cumnatul său în Ucraina. Legenda spune că, în 1660 Ştefăniţă Vodă, a venit în Ucraina pentru a-şi convinge sora să revină în ţară, însă deplasarea domnitorului a fost în zadar. Sora Ruxandra a revenit pe pământ românesc, abia după moartea cumnatului său. S-a refugiat în cetatea Nemţului, unde şi-a găsit sfârşitul tragic. Cetatea a fost atacată şi jefuită de un grup de cazaci în 1687, iar Domniţa Ruxandra a fost jefuită şi decapitată.

Moartea lui Papură Vodă

Domnia lui Ştefăniţă vodă s-a încheiat brusc în 1661. În campania de la Nistru, domnitorul  s-a îmbolnăvit de tifos şi a murit. Unii cronicari au spus că dispariţia sa nu a fost cauzată de o moarte naturală, şi că, de fapt, ar fi fost otrăvit în urma unui complot pus la cale de  boieri.