Cine a fost Doamna Velica, amanta blondă a lui Mihai Viteazul supranumită „stăpâna prin iubire a Ardealului“

Velica a fost amanta blondă care i-a furat inima voievodului Mihai Viteazul când acesta ajunsese la vârsta de 40 de ani. A fost numită de Nicolae Iorga „stăpâna prin iubire a Ardealului“. Se spune că Mihai a fost atât de îndrăgostit de frumoasa ardeleancă încât i-a interzis soţului acesteia, sub poruncă de moarte, să mai aibă de-a face cu ea.

„Tăcut şi încăpăţânat, simplu şi rece. Câteodată, când nu te aşteptai, din fundaluri tăinuite izbucnea o văpaie în tăcere ca într-o mantie neagră", acesta este portretul pe care istoricul P.P. Panaitescu i l-a făcut marelui voievod român Mihai Viteazul. „Văpaia“ lăuntrică de care vorbeşte Panaitescu a fost arsă în câteva poveşti memorabile de iubire în care a fost implicat Mihai Viteazul. Cea mai mare dragoste a voievodului a fost, potrivit cronicilor vremii, o blondă pe nume Velica Norocea. Mihai Viteazul a cunoscut-o la maturitate, pe vremea când avea 40 de ani, şi până la finalul vieţii au rămas aproape nedespărţiţi, deşi voievodul era căsătorit cu doamna Stanca, iar amanta avea ca soţ un nobil italian.

Velica era a doua fiică a logofătului Ioan Norocea şi a Stanei, fiind nepoata celebrei Doamna Chiajna şi a lui Mircea Ciobanul. A fost căsătorită cu nobilul italian Fabio Genga, despre care cronicile spun că ar fi fost  favoritul principelui Transilvaniei, Sigismund Báthory. 

Cei doi s-au cunoscut la Alba Iulia, după bătălia de la Călugăreni din august 1595, când Mihai Viteazul a fost primit victorios, în cetate, cu onoruri militare de către Sigismund Báthory. Frumoasa Velica se bucura de o influenţă puternică la Alba Iulia şi a ajuns în preajma voievodului român pe post de traducător. A devenit sfătuitoarea şi un ajutor de nădejde al voievodului dupa instalarea sa la Alba Iulia. În scurt timp, amorul lor a ajuns unul de notorietate în toată Europa.

Stăpâna prin iubire a Ardealului

Velica a devenit femeia nedezlipită de voievod, doamna neoficială de la Alba Iulia. Relaţia celor doi, cunoscută în ţară, a fost celebră în epocă şi dincolo de graniţele româneşti. Un diplomat străin, vizitator al cetăţei, scria despre Velica pe 15 martie 1600: „Toate afacerile ţării le are în mână o jupâneasă româncă, măritată cu Fabio Genga, cu care Domnul se ţine în ştiinţă tuturora şi până într-atâta încât a poruncit sub pedeapsă de moarte soţului ei să nu aibă a face cu dânsa”.

Se spune că voieodul a fost atât de implicat în relaţia cu blonda Velica Norocea încât o afişa peste tot. Relaţia celor doi este amintită şi de istoricul C. Gane în cartea ”Trecute vieţi de doamne şi domniţe” : "Fiind acum singur în Alba Iulia, singur, cuceritor, glorios, atotputernic, nu se mai sfii a-şi ascunde dragostea; dimpotrivă, voi ca toată lumea să ştie că Velica era a lui - un omagiu adus frumuseţei ei. O afisş, o impunea, cerea să i se inchine lumea ca unei fete de domniţă ce era şi ca unei Doamne ce ar fi putut fi”.

Istoricii care au analizat viaţa amoroasă tumultoasă a marelui voievod o consideră pe Velica, dragostea cea mare a domnitorului. Frumoasa de la Alba Iulia a fost numită de  Nicolae Iorga "stapâna prin iubire a Ardealului".

Mândră de relaţia cu voievodul era şi amanta. În 1599, şi-a dat singură titlul de „Gospodja Velica” („Doamna Velica”), un titlu acordat doar soţiilor de voievozi. Cronicarii notează faptul că Velica avea un  sigiliu personal cu  figura şi pajura heraldică valahă, ca o adevărată doamnă de voievod.

Se spune că Velica nu i-ar fi fost doar amantă marelui Voievod ci şi ”informatorul” de care avea nevoie la curtea din Ardeal. Unii istorici consideră că amanta voievodului a jucat un rol important în Unirea Transilvaniei cu Ţara Românească, înfăptuită de Mihai Viteazul în 1600, prin influenţa pe care o avea asupra lui Sigismund Báthory.
 

Amanta voievodului, nefericirea domnei Stanca

Mihai Viteazul nu şi-a ferit relaţia amoroasă nici de ochii nevestei, Doamna Stanca. Pe Velica şi pe soţul nevoit să asiste neputincios la amantlâc i-a luat cu el şi la curtea de la Târgovişte, unde se afla soţia oficială. Despre nefericirea doamnei Stanca, C Gane mai notează: "Nu se poate să fi fost o femee fericită. Căci, oricât am dori ca femeile acelea să fi avut suflete de oţel şi inimi împietrite în dureri, nu putem crede că jupânesele şi Doamnele române vedeau cu inimă bună pe bărbaţii lor stând mai mult în lagăre decât în iatacuri, şi când se întorceau acasă, mai mult în iatacurile ţiitoarelor decât în ale lor".

Spre disperarea soţiei, la Târgovişte, Mihai şi-a impus amanta în public şi şi-a obligat supuşii să i se închine „ca unei domniţe ce era şi ca unei doamne care ar putea fi”.

Dispărută fără urmă

După ce Mihai Viteazul a luat drumul pribegiei, în urma înfrângerii de la Miraslău, în toamna anului 1600, despre Velica cronicile nu mai menţionează nimic. Nu se ştie dacă amanta l-a urmat pe voievod sau a rămas în ţară. De la înfrângerea lui Mihai Viteazul şi până la moartea sa, despre Velica Norocea nu s-a mai auzit nimic. După plecarea lui MIhai, Doamna Stanca şi copiii au rămas închişi la Gilău, şi mai apoi în cetatea Făgăraşului, luaţi zălog de duşmanii voievodului. MIhai Viteazul a fost ucis de generalul Gheorghe Basta, la ordinul împăratului habsburg Rudolf al II-lea, în august 1601 la Turda.