VIDEO Cum îşi plâng morţii foştii locuitori ai satului Geamăna din Apuseni: „De la distanţă şi cu multă imaginaţie“

Foştii locuitori ai satului Geamăna din Munţii Apuseni, acoperit integral de sterilul din iazul de decantare al barajului din Valea Şesei, trăiesc adevărate încercări atunci când ajung aici pentru a-şi plânge morţii.

Cimitirul satului Geamăna a fost acoperit integral cu steril la fel ca biserica satului, din care se mai vede acum doar acoperişul turlei. Periodic, foştii locuitori ajung aici pentru a vedea cu cât a mai crescut nivelul barajului sau pentru a participa la diverse evebimente ale comunităţii.

Ultimul astfel de eveniment a fost o înmormântare, prilej pentru câţiva săteni să se întâlnească şi să povestească amintiri de demult. 

”Aşa se plâng morţii în Geamăna, de la distanţă si cu multă imaginaţie, ca să îţi dai seama cam prin ce zonă ar fi mormântul celui drag!”, astfel descrie un fost locuitor al satului un video tulburător postat pe internet.

La Geamnăna, după anul 1982, rând pe rând, 480 de familii au fost nevoite să îşi abandoneze pământurile, biserică şi morţii, pentru a face loc iazului de decantare în care erau deversate reziduurile toxice de la carieră Roşia Poieni, aflată în proprietatea Cupru Min Abrud. Până şi biserica Trei Ierarhi, aflată la o înălţime de peste 100 de metri de vatră satului, a fost înghiţită de steril şi de apele roşiatice cu miros înţepător scurse din carieră. Astăzi, se mai poate vedea doar turnul bisericii, care se înaltă din lacul de steril. Situaţia de la geamănă se repetă, la o scară mai mică, în satul Vinţa. Apele acide ale barajului au acoperit deja cimitirul şi au ajuns la biserica veche de peste 200 de ani.

Fotografie din 2004. Sterilul nu ajunsese încă la biserica din Geamăna

Barajul artificial de la Valea Şesei este unul de decantare de vale, deschis, amenajat între doi versanţi. Ultimele estimări arată că ar avea peste 130 de hectare. Riscul de poluare ar fi enorm, dacă nu s-ar putea face ecologizarea apelor din iaz. Şi, asta pentru că barajul este o fabrică naturală de acid sulfuric. Pericolul creşte de fiecare dată când plouă abundent în zonă. Au existat multe situaţii în care din cauza ploilor, apa s-a revărsat şi a poluat râul Arieş cu metale grele. Licenţa pentru exploatarea cuprului de la Roşia Poieni aparţine companiei Cupumin Abrud. Cele mai recente evaluarări ale Ministrului Mediului arată că în zonă ar fi nevoie de investiţii în protecţia mediului în valoare de aproape 20 de milioane de euro.

Apa acidă a ajuns şi la biserica din Vinţa