Vestigii de pe vremea romanilor se degradează în Cetatea Alba Iulia

Locuinţa romană de pe Traseul celor trei fortificaţii din Alba Iulia datează din prima jumătate a secolului III. Pentru ca vestigiile să poată fi puse în valoare este nevoie să fie conservate in situ. Deocamdată nu au fost găsite sursele de finanţare.

Locuinţa romană este amplasată la sud de Poarta Castrului Roman şi a fost descoperită în cadrul programului de cercetare arheologică sistematică Apulum „Municipium Septiumium Apulense“. Săpăturile au debutat în toamna anului 2009, fiind iniţiate de Muzeul Naţional al Unirii Alba Iulia cu sprijinul financiar al Ministerului Culturii şi Patrimoniului Naţional.

În sit au fost descoperite o serie de vestigii, printre care şi o fibulă în formă de zvastică şi partea superioară a unei râşniţe pentru cereale.

„Cercetarea arheologică trebuie să fie urmată de măsuri specifice de conservare şi restaurare a zidurilor clădirii romane şi de integrare în circuit turistic. Aceste acţiuni sunt necesare în condiţiile în care acţiunea factorilor de mediu asupra structurilor de zidărie este ireversibilă“, a precizat Anca Timofan, arheolog la Muzeul Naţional al Unirii. Aceasta a spus că este regretabil că Apulum, devenit un sit de interes arheologic prioritar, deşi cercetat, nu a putut fi păstrat ca atare, in situ, decât în foarte puţine situaţii.

Deocamdată nu s-au găsit resursele de finanţare pentru conservarea locuinţei romane. „Trebuie găsite fonduri pentru păstrarea şi conservarea sitului şi ar fi de datoria muzeului şi a primăriei să se ocupe de acest lucru. Ar trebui scris un proiect de finanţare pentru punerea în valoarea a sitului respectiv“, a precizat Emanuel Drăguşin, purtătorul de cuvânt al Grup Corint, firmă ce administrează Traseul celor trei fortificaţii din Cetatea Alba Iulia.

Primăria Alba Iulia consideră că este nevoie ca specialiştii să facă o analiză a lucrărilor necesare şi a costurilor. „Conservarea nu se poate face fără implicarea specialiştilor şi a Ministerului Culturii. Abia apoi, dacă se pune problema conservării, banii îi vom asigura noi“, a precizat Mihai Coşer, purtătorul de cuvânt al instituţiei.

Lucrări arheologice demarate în 2009

Săpăturile au debutat în toamna anului 2009, fiind iniţiate de Muzeul Naţional al Unirii Alba Iulia cu sprijinul financiar al Ministerului Culturii şi Patrimoniului Naţional. Proiectul urmăreşte valorificarea potenţialului arheologic al zonei din imediata apropiere a Castrului Legiunii XIII Gemina.

Click aici pentru mai multe imagini.

Locuinţa romană descoperită de arheologi se află pe latura de N-NV a ravelinului Sfântul Francisc de Paola, la circa 135 de metri spre sud de poarta principală a castrului. „Ne aflăm aşadar în mediu civil, în al doilea centru urban roman de la Apulum – municipium Septiumium Apulense, apărut în timpul împăratului Septimius Severus, 193-211, care ridică la rangul de oraş aşezarea civilă a castrului“, a spus  arheolocul Anca Timofan.

Conform arheologilor, clădirea romană, datată în prima jumătate a secolului III, a continuat să funcţioneze şi în perioada imediat următoare, lucrul acesta fiind dovedit de monezile descoperite.

„Clădirea este de mari dimensiuni, camerele fiind dispuse în jurul curţii centrale. Având în vedre materialul arheologic descoperit,  planimetria şi structura edificiului putem presupune că este vorba despre o locuinţă aflată în apropierea drumului care intra în castru din partea sudică. Din păcate, o parte a clădirii a fost distrusă în timpul amenajării şanţului cetăţii“, a precizat Anca Timofan, coordonatorul săpăturilor arheologice. De asenmenea, câteva camere prezintă mai multe faze de construcţie prin adosarea unor ziduri.

Locuinţa avea sistem de încălzire sub podea

O descoperire deosebită o reprezintă o tencuiala pictată în mai multe culori, păstrată parţial pe unul dintre pereţi. De asemene, a fost descoperită, într-o cameră o porţiune a unui paviment realizat din elemente ceramice în formă de 8 numite „tesserae“. Sub acesta a fost sesizată existenţa unei instalaţii de încălzire sub podea.

Arheologii au descoperit şi o serie de vestigii care sunt puse în valoare în cadrul Muzeului Unirii din Alba Iulia. S-au găsit fragmente ceramice, ace de cusut, ace de păr, opaiţe, piese de bronz, cercei, o fibulă în formă de T şi una în formă de zvastică şi 40 de monede romane. Printre artefacte se numărpă şi partea superioară (catillus) a unei răşniţe romane pentru cereale.

Galerie foto: Piese descoperite de arheologi

„Nivelul medieval este reprezentat de un cuptor timpuriu din secolele X-XII descoperit deasupra pavajului exterior al locuinţei romane şi un mormânt de înhumaţie al unui copil ce avea în jurul gâtului un colan şi mărgele de forme diverse“, a mai spus Anca Timofan.
               
Cum funcţionau instalaţiile romane de încălzire (hypocaustum)

La nivelul fundaţiilor se amenaja o podea din cărămizi mari şi dintr-un strat consistent de mortar amestecat cu pietriş şi cărămidă pisată numit cocciopesto. Deasupra acestei podele erau construite micile colonete (pilae) din cărămizi pătrate sau circulare deasupra cărora se amplasau cărămizi  peste care se turna din nou o placă de cocciopesto, suprapusă la rândul ei de paviment. Spaţiul aflat sub pardoseală se încălzea cu ajutorul unor cuptoare (praefurnia) spre care conduceau o serie de canale şi coridoare. Tirajul fumului era asigurat de tuburi cu secţiune rectangulară (tubuli, fictiles) inseraţi în pereţi. Tegulae-le mammatae erau cărămizi prevăzute la colţuri cu proeminenţe fiind fixate vertical în pereţi şi facilitau înlăturarea umidităţii din pavimente şi circulaţia aerului cald.