Trenul de epocă „Crăiţa” a făcut primul drum între Zlatna şi Alba Iulia după 50 de ani

Mocăniţa restaurată, un tren de epocă adaptat pentru linie de cale ferată modernă, a făcut, vineri dimineaţa, 17 octombrie, prima „cursă” de la Zlatna până la Alba Iulia.

O nouă atracţie turistică a fost lansată în judeţul Alba. Mocăniţa restaurată, un tren de epoca adaptat pentru linie de cale ferată modernă a făcut, vineri dimineaţa, prima „cursă” de la Zlatna până la Alba Iulia, în Gara Bărăbanţ. Ulterior, trenl turistic a revenit în oraşul din Apuseni.

Locomotiva „Mocăniţei” a fost restaurată prin grija Primăriei Zlatna în colaborare cu Consiliul Judeţean. Investiţia pentru această atracţie turistică a fost de 150.000 de euro, potrivit primarului Silviu Ponoran şi a fost restaurat şi un vagon, pentru a completa garnitura trenului de epocă.

Trenul a fost restaurat la Uzinele „16 Februarie” din Cluj. Locomotiva a fost găsită într-un depozit la Sibiu, unde „zăcea” de 19 ani. „Crescuse şi un copac în ea”, spune Ponoran. Pimăria a cumpărat locomotiva la începutul anului 2013, de la un lichidator din Braşov.

Mocăniţa a făcut parte din viaţa de zi cu zi a oraşului Alba Iulia timp de aproape 100 de ani. Calea ferată îngustă pe traseul Alba Iulia – Zlana a fost inaugurată în anul 1895 şi a rezistat până în 1981. Un rol important în construcţia liniei ferate l-a avut un maghiar născut la Zlatna ajuns şef al Căilor Ferate Ungare. Lukács Béla a fost salvat de dădaca sa româncă la vârsta de 2 ani, în 1948, dintr-o ambuscadă la Presaca Ampoiului, unde a avut loc o luptă între populaţia maghiară ce se retrăgea din Zlatna şi români.

Scăpat de la moarte „sub fustele dădacei sale“, Bela a făcut studii la Liceul romano-catolic din Alba Iulia şi la Facultatea de Drept din Budapesta. La doar 25 de ani, a ajuns în Ministerul de Finanţe de la Budapesta. Din 1886 a devenit directorul Căilor Ferate Ungare, iar trei ani mai târziu secretar de stat în Ministerul Comerţului Exterior al Ungariei. Lukács Béla nu a uitat de zona în care a copilărit, finanţând construcţii publice şi linia ferată Zlatna - Alba Iulia.

La început, trenul era tractat de locomotive cu abur. După dezvoltarea tehnologiilor au intrat în funcţiune locomotivele alimentate cu cărbuni, pentru ca în ultimii ani să existe şi locomotivele pe motorină. Mocăniţa a circulat pe ruta Alba Iulia - Zlatna până în anul 1981 şi oprea în 11 gări amenajate de-a lungul liniei ferate cu ecartament îngust, în satele de pe Valea Ampoiului. Linia, cu o lungime de circa 40 de kilometri avea şi trei puncte de alimentare cu apa la Alba Iulia, Şard şi Zlatna. În Alba Iulia, pleca din actuala gară, oprea în zona centrală a oraşului, unde era halta Gara Mică şi în Cetate. Traversa oraşul, după care se oprea la Şard şi intra pe Valea Ampoiului.

Ultima zi de circulaţie a fost 20 septembrie 1981. Ulterior a fost construită linia cu ecartament normal, care este în prezent închiriată unui operator privat. Este utilizată doar în scopul transportului de călători. Dispariţia agenţilor economici mari din Zlatna a dus şi la eliminarea transportului de marfă de pe această rută de cale ferată. 

Imagini de colecţie. Mocăniţa de pe Valea Arieşului în urmă cu 20 de ani

Cum călătoreau turiştii pe vagoanele Mocăniţei, în drum spre Târgul de Fete de pe Muntele Găina