Transalpina, „Calea Regală“ de peste munţi, inaugurată de Carol al II-lea

Actuala Transalpina, cea mai înalt drum din România, s-a născut oficial în anul 1936, când coloana regală formată din 11 maşini a plecat de la Sebeş peste munţi. La acea vreme, drumul era considerat o mare realizare tehnică, cu rol economic, strategic şi militar. 

Începuturile Transalpinei sunt  neclare.  Uii istorici susţin că a fost construită  prima dată de legiunile romane, atunci când au invadat Dacia. Alte surse amintesc de efortul depus de localnicii din actualele judeţe Alba şi Gorj , la sfârşitul anilor 1.700, când fiecare familie ar fi dat o mână de ajutor la deschiderea acestui drum care şerpuieşte munţii din Ardeal şi Oltenia.

N-ar fi exclus ca şi germanii să-şi fi lăsat ampărenta pe Transalpină, în timpul celor două războaie militare, din motive lesne de înţeles. Dovezile concrete apar din perioada interbelică, în vremea regelui Carol al II-lea. La acea vreme, drumul era considerat o mare realizare tehnică, cu rol economic, strategic şi militar. 

Regele, primit cu pâine şi sare în Novaci

Inginerul Gheorghe Cuţuliga din Novaci (foto jos), localitate traversată de „calea regală “ este unul dintre martorii evenimentului de acum 75 de ani. Pensionarul ăşi aminteşte că în 1935, 800 de muncitori, toţi din comunele din împrejurimi, lucrau la porţiunea dintre localităţile Novaci, situată în judeţul Gorj şi Şugag, aflată în judeţul Alba. Un an mai târziu a fost inaugurată Transalpina, în prezenţa suveranului.

„Coloana regală, formată din 11 maşini, a venit de la Sebeş, de peste munţi. Au fost întâmpinaţi cu pâine şi sare de primarul comunei Novaci, Gheorghe Comănescu, care purta eşarfa tricoloră. Regele a tăiat panglica, iar apoi, pe drumul între Novaci şi Gara Copăcioasa, săteni din toate comunele au ieşit la porţi, să-l aplaude pe suveran pentru reuşita acestei lucrări“, povesteşte pensionarul. Gheorghe Cuţuliga cunoaşte bine Transalpina, căci a parcurs-o de sute de ori în ultimele patru decenii. „Eu, în activitatea mea, am străbătut acest drum vreme de 40 de ani. Am deschis staţiunea Rânca şi am construit, în Munţii Parâng şi la Obârşia Lotrului, două centre de producţie a caşcavalului. Aici era adunat tot laptele din regiune şi se făceau tone de brânzeturi. Caşcavalul de la aceste centre a ajuns pe masa unor importanţi diplomaţi, fiind un produs renumit pentru calitatea lui“, spune vârstnicul.

Ulterior, şoseaua care leagă Sebeşul de localitatea Bengeşti din judeţul Gorj s-a deteriorat vizibil. A ajuns să aibă aspectul unui simplu drum forestier. După 1989 s-au făcut doar lucrări de reabilitare între Novaci şi staţiunea Rânca.  Abia în 2009, a început modernizarea drumului de peste munţi. „Am fost şi acum, de curând, pe Transalpina. Îmi place cum se prezintă drumul şi mă bucur că s-a făcut un lucru benefic pentru ţară“, a încheiat Cuţuliga.

Potrivit însemnărilor istoricilor, la Obârşia Lotrului, zonă traversată de Transalpină, a fost graniţa cu Imperiul Austro-Ungar. În acele vremuri, drumul era ca o cărare , folosită cel mai probabil de ciobani pentru a trece munţii pentru a-şi face provizii. Alte izvoare spun că Transalpina a fost însă, mai întâi de toate, calea revoluţionarilor care l-au urmat pe Tudor Vladimirescu.

Termen de finalizare: august 2012

Pitoreasca şosea, care atinge altitudinea maximă de 2.145 de metri altitudine, în Pasul Urdele, pleacă din Sebeş, de lângă Alba Iulia. Transalpina şerpuieşte printre munţi şi ajunge în localitatea Bengeşti, din Gorj.  Trece pe lângă Lacul Oaşa. pe la Obârşia Lotrului (intersectând DN 7A Petroşani - Voineasa - Brezoi), străbate localitatea Rânca şi traversează Munţii Parâng, printre Valea Jiului şi Valea Oltului.  În total, 148 de kilometri.

Click pe poze pentru galerie foto

Lucrările de asfaltare şi modernizare au început în 2009, iar constructorii şi-au propus să le finalizeze până la sfârşitul acestui an. La vremea respectivă, acest proiect a fost unul destul de controversat. Costul mare, de aproape 4 milioane de euro pe kilometru pentru un drum de care nu auzise mai nimeni, a stârnit nenumărate discuţii.
Acum, lucrările sunt finalizate în proporţie de 80 la sută, potrivit constructorului. „Lucrarea, de la kilometrul 1 până la 148 este finalizată în proporţie de 80 la sută. Mai sunt de făcut ziduri de sprijin, completări la acostamente, podeţe. Pot să spun că mai este puţin de făcut faţă de ceea ce a fost. De asfaltat mai sunt porţiuni scurte, câţiva kilometrii, care vor fi finalizaţi până în toamnă“, a explicat Veronica Burf, director adjunct al companiei Romextrade, cea care execută lucrările.

Invadată de turişti înainte de finalizare

Pe teritoriul judeţului Alba, mai trebuie asfaltate porţiuni între Lacul Tău şi Lacul Oaşa, dar şi între acesta din urmă şi Obârşia Lotrului. „Doar 5 la sută din lungimea DN 67 C nu este asfaltată“, a acompletat Veronica Burf.  „Este un câştig nu numai pentru judeţul Alba, ci pentru toată zona, Sper să se dezvolte şi touristic, dar frumos şi ştiţi la ce mă refer, să nu se facă măgării. Foartă multă lume vine să vadă., este important pe viitor, să se amenajeze şi locuri de cazare. Dar după ce infrastructura va fi gata sigur se va dezvolta şi din acest punct de vedere“, a subliniat Ştefan Bardan, prefectul judeţului Alba.

Reprezentaţii constructorului, firma Romstrade SRL, susţin că lucrările vor fi finalizate cel mai târziu în august 2012. Până atunci, serpentinele şi urcuşurile sunt o adevarată provocare pentru cei care aleg „calea regală“. Chiar dacă nu a fost dată în folosinţă în mod oficial, pe Transalpina se circulă bine. Şoseaua te „vrăjeşte“ cu o mulţime de puncte de atractie, cum ar fi întinsele păduri de brad,  lacurile şi barajul din zona Oaşa şi măgarii ciobanilor din zonă care te întâmpină înainte de a urca Pasul Urdele.

Accesul pe DN 67C se poate face fie din Novaci sau Sebeş, fie prin Valea Oltului, Brezoi, Voineasa, Vidra, Obârşia Lotrului - locuri de rară frumuseţe.  759 milioane de lei, fără TVA. Atât ne costă construcția celei mai înalte șosele din România. Până acum, s-au achitat 619 milioane de lei, din care 50 de milioane de lei au fost decontați de la bugetul de stat.
Peste Transfăşărăşan

Cunoscut în toată Europa pentru peisajele sale spectaculoase, Transfăgărăşanul este pe cale să fie detronat de Transalpina, care are în total, 148 de kilometri. Cu altitudinea de 2.145 de metri,în Pasul Urdele,  „calea Regală“ reuşeşte să ,,ia faţa" unei alte şosele la fel de spectaculoase, Transfăgărăşanul, care are ,,numai" 2.042 de metri.  Până să fie reabilitată, şoseaua era extrem de dificilă. Traversa vadurile mai multor pârâuri şi putea fi străbătută cu dificultate doar doar cu maşinile de teren. Din acest motiv, zona nu este foarte cunoscută, iar numărul celor care au reuşit să parcurgă traseul este foarte mic.