„Tezaurul uman viu” Maria Deac Poenariu, cea mai cunoscută pictoriţă de icoane din România, a murit la 92 de ani
0Renumita pictoriţă pe sticlă Maria Deac Poenariu din satul Laz, judeţul Alba, inclusă în programul UNESCO „Tezaure umane vii”, a decedat miercuri, 15 aprilie, la vârsta de 92 de ani. Membră a Academiei Artelor Tradiţionale din România, Maria Deac Poenariu şi-a dedicat întreaga viaţă şi talentul picturilor pe sticlă.
Aceasta a fost ultima reprezentantă a neamului pictorilor Poenariu din satul Laz, iconari care au dezvoltat un stil estetic aparte şi o adevărată şcoală de pictură pe Valea Sebeşului, începând cu anul 1770. Înmormântarea va avea loc vineri la ora 13.00 la Laz.
În 2011, Maria Deac Poenariu a fost inclusă de Ministerul Culturii în programul „Tezaure umane vii — păstrători şi transmiţători ai culturii". Acest program este o iniţiativă UNESCO privind păstrarea şi transmiterea patrimoniului cultural imaterial, scopul său fiind acela de a identifica şi promova acele persoane care sunt capabile să transmită un anumit element de patrimoniu, contribuind astfel la asigurarea viabilităţii acestuia. De-a lungul vieţii, artisita din satul Laz, şi-a transformat casa într-un adevărat locaş de cult, în care sunt expuse zeci de icoane, care de care mai frumoase.
Iconara s-a născut într-o familie de artişti. Altfel spus, a crescut la cap cu chipuri sfinte pictate de părinţii şi bunicii săi. Moştenitoare a marilor zugravi ai mănăstirilor brâncoveneşti,a recunoscut că a fost nevoită „să fure” meştesugul de la tatal ei, Ilie. Femeia a ajuns să fie cea mai vestită pictoriţă de icoane pe sticlă din ţara noastră şi, în acelaşi timp, cea mai în vârstă. Iconara din Laz şi-a dedicat întreaga viaţă păstrării şi transmiterii meşteşugului moştenit de la cinci generaraţii ai familiei Poenariu. Prin talentul său şi-a transformat casa într-un muzeu al picturii româneşti pe sticlă.
Tanti Maria din Laz, cum o ştiau sătenii, a ajuns cunoscută şi peste hotare. Asta, pentru că străinii care au vizitat-o n-au plecat cu mâna goală, ci cu câte o icoană pictată de mâna sa. Artista populară din judeţul Alba figurează pe lista patrimoniului imaterial UNESCO (Organizaţia Naţiunilor Unite pentru Educaţie, Ştiinţă şi Cultură), alături de alţi nouă rapsozi, olari, cojocari, meşteri populari din ţară. Criteriile de selecţie au fost simple, dar puternice: cei zece şi-au dedicat viaţa păstrării, dăruirii şi cultivării unor meşteşuguri străvechi.
Tradiţia iconarilor din Laz
În satul Laz din Munţii Sebeşului se pictează neîntrerupt de peste două secole. Primii care s-au aşezat aici au fost doi iconari din Poiana Sibiului. Oamenii locului i-au botezat „Poenariu”. De la ei a rămas o frescă pe zidurile Bisericii. Ulterior, a intrat în scenă Savu Poenariu si apoi copiii si copiii copiilor lui. Stilul pe care l-au urmat toţi a fost acelaşi. Modelul înaintaşilor a fost urmat şi de Maria Poenariu.
Alături de icoanele pe sticlă, Maria Poenariu a fost şi un iscusit meşter popular, aproape toate cusăturile şi ţesăturile din casă fiind făcute cu mâna ei. Ea a adunat o colecţie impresionantă de câteva mii de modele de cusătură populară ce se aplicau în trecut pe iile şi cămăşile localnicilor din zona Văii Sebeşului. Din neamul de icoane al poenarilor, Maria a fost singura fată care a pictat icoane pe sticlă, acest meşteşug fiind primordial apanajul bărbaţilor. În martie 2011, a luat fiinţă şi Asociaţia care-i poartă numele “Maria Deac Poenariu”.
”Cu adâncă îndurerare deplângem plecarea la cele veşnice a doamnei Maria Deac Poenariu, cea care a fost ultima descendentă a iconarilor din neamul Poienarilor de la Laz, de pe Valea Sebeşului.După o viaţă pusă în slujba artei sacre şi a lui Dumnezeu, care iată că şi-a dorit-o alături, Maria Deac Poienaru, singura femeie iconar din neamul Poienarilor, intră definitiv, prin opera sa, în tezaurul cultural al neamului românesc. Îi vom păstra mereu vie amintirea, cu respectul cuvenit marilor valori ale culturii tradiţionale româneşti. Dumnezeu s-o odihnească!”, a transmis preşedintele Consiliului Judeţean Alba, Ion Dumitrel. De altfel, Dumitrel a vizitat-o pe pictoriţă în ultimii ani de fiecare dată în preajma zilei de naştere a acesteia (25 martie).