Tehnica acoperişului din paie, folosită de sute de ani în Apuseni. Cum este salvată o şură la Mogoş în câteva ore FOTO
0În Munţii Apuseni se mai păstrează încă vechile case sau şuri acoperite cu paie. Chiar şi în prezent, oamenii locurilor, mai ales în zona Trascău, îşi acoperă în continuare imobilele la fel ca strămoşii lor în urmă cu sute de ani.
O şură destinată animalelor a fost recondiţionată recent în comuna Mogoş. Mai mulţi bărbaţi din sat s-au strâns la o ”clacă”, pentru a da o mână de ajutor proprietarului. În câteva ore, şura a fost acoperită cu paie şi va rezista zeci de ani de acum înainte.
Tehnica realizării unor acoperişuri din paie nu este una simplă şi implică chiar unele riscuri, ţinând cont că se lucrează uneori la înălţimi de aproximativ 10 metri, fără nicio asigurare.
Meşterul spune că e practic imposibil să pui schele la o construcţie care se îngustează către vârf, iar să te legi de ceva e iarăşi dificil, de vreme ce trebuie să te învârţi în jurul acoperişului, pentru a “călca” paiele şi a le fixa astfel cât mai bine.
Pentru ca un acoperiş moţesc să reziste intemperiilor, de la furtuni la iernile grele, cu multă zăpadă, panta lui trebuie să fie mai mare de 60 de grade, astfel încât apa să se scurgă rapid.
Paiele trebuie tăiate cât mai lungi, de preferat manual, în perioade ale zilei care nu sunt foarte călduroase, dimineaţa sau chiar noaptea, astfel încât ele să nu fie uscate şi să nu se fărâmiţeze la tăiere. Structura de susţinere a acoperişului moţesc se face, în zona Munţilor Apuseni, din lemn de brad şi de fag folosindu-se cuie de lemn.
Acoperişurile au fost perfecţionate de veacuri. Trebuie construite la un unghi precis, în funcţie de înălţimea lor (undeva între 50 şi 60 de grade), pentru a nu lăsa apa şi zăpada să se acumuleze, dar cu grijă ca tot acoperişul să nu se năruie. Paiele din care sunt construite sunt, de cele mai multe ori, din secară, culese în momente speciale, toamna. Atunci spicul este mai lung şi mai rezistent. Se ştie bine că spicul de la munte este cel mai bun. Aşa au ajuns să reziste şi mai bine de un secol.
Locuinţă acoperită cu paie veche de peste 100 de ani