Primele femei primar din România. Misterul văduvei care a condus în 1907 o localitate din Apuseni
0Prima femeie primar de pe actualul teritoriu al României ar fi fost o văduvă din fostul Comitat Turda-Arieş, situat în Munţii Apuseni
Ea a fost aleasă primar în anul 1907 la Scărişoara, care făcea parte pe atunci din fostul Comitat Turda-Arieş (1876-1925). Documentele istorice nu păstrează numele acesteia. Se spune doar că a fost văduvă şi că a fost aleasă primar al localităţii. Referiri la aceasta au fost scrise în ediţia din 23 iunie 1907 a ziarului Tribuna ce apărea la Arad.
Scărişoara este o comună din Munţii Apuseni care are în prezent circa 1.600 de locuitori. Primele referiri la această localitate datează din secolul al XVII-lea, la 1733, când sunt făcute menţiuni în statisticile ortodocşilor şi unitilor din Ardeal.
Din 1850, Scărişoara apare ca unitate administrativă distinctă, lucru dovedit de faptul că în 1854 ea apare în lista localităţilor când se fac referiri la împărţirea politică şi judecătorească a Marelui Principat al Ardealului. La acea dată, Scărişoara avea vreo 3.500 de locuitori.
Referiri clare există la alte trei femei alese pentru prima dată primar al unei localităţi din România, la alegerile din 1930. Este vorba despre Luiza Zavloschi, aleasă în funcţia de primar al localităţii Buda din judeţul Vaslui; Marilena Bocu aleasă primar la Lipova, judeţul Arad şi Elena Eisenberg din Cobia, juddeţul Dâmboviţa. În 1930, femeile au putut vota şi candida pentru prima dată în istoria României.
La alegerile municipale, comunale şi judeţene din anul 1930 au candidat pe listele electorale ale Partidului Naţional-Ţărănesc personalităţi implicate în mişcarea de emancipare feminină precum Ella Negruzzi, Calypso Botez, Margareta Paximade-Ghelmeceanu, Ortansa Satmary, în vreme ce altele ca Sarmiza Bilcescu-Alimăneştianu sau Maria Pillat au candidat pe listele Partidului Naţional Liberal. În urma alegerilor, pe lângă cele alese primar, peste o sută de femei au devenit consiliere în întreaga ţară.
Citiţi şi: