Oraşul din Transilvania unde fiecare familie avea un ceferist. Aici e un muzeu original amenajat în aer liber FOTO

Teiuşul, un oraş cu 7.000 de locuitori din Alba, Transilvania, deţine unul dintre cele mai importante noduri feroviare din România. Datorită acestuia statut, oraşul a ajuns să aibă încă de la la 1871 o gară de calibrul Clujului sau Aradului.

Gara din Teiuş a fost construită de “Societatea căilor ferate ungare de est”. Construcţia monumentală a fost finalizată în 1908 şi este şi astăzi una dintre cele mai mari gări din ţară.

Gara Teiuş asigura şi atunci, ca şi acum, legăturile pe două dintre cele mai circulate căi feroviare, care permit ieşirea din ţară, pe la punctele de trecere a frontierei Borş - Bihor şi Curtici – Arad. Pe aici trece cea mai importantă magistrală feroviară din România - magistrala 300 Bucureşti - Braşov - Cluj-Napoca - Oradea.

Prezenţa unei gări atât de mari a necesitat un număr ridicat de ceferişti care să lucreze pentru ca activitatea în nodul feroviar să se deruleze fără probleme. Prin urmare, aproape fiecare familie din Teiuş a avut de-a lungul timpului câte o persoană angajată la CFR.

”Nu ştiu dacă a fost în Teiuş casă care să nu fi avut cel puţin un membru implicat în această activitate feroviară sub o formă sau alta. Aici, la CFR, au fost familii întregi din Teiuş. Şi-au câştigat existenţa la CFR, şi-au crescut copiii, i-au ţinut la şcoală”, afirmă primarul Mirel Hălălai. 

Gara din Teiuş într-o fotografie de arhivă Foto: ocazii.ro

Şi el a crescut într-o familie de ceferişti şi a lucrat la gara din oraşul pe care îl administrează. ”În familia noastră, tradiţia de ceferist se întinde pe parcursul mai multor generaţii. Bunicul din partea tatălui a fost ceferist, a fost frânar la CFR, din 1928. Bunicul din partea mamei era şeful reviziei de vagoane la Alba Iulia, înainte de 1960. Unchiul meu a fost ceferist, tatăl meu, de asemenea, a fost şeful staţiei CFR Teiuş”, a completat Mirel Hălălai.

Parcul Feroviar din Teiuş

Pentru a păstra rolul important al oraşului în istoria căilor ferate din România, primarul a reuşit să înfiinţeze un veritabil muzeu în apropierea gării. Este vorba despre un Parc Feroviar unde pot fi văzute locomotive şi vagoane vechi, care au fost restaurate. „Avem o locomotivă de peste 86 de tone, fabricată înainte de 1940. A prins şi războiul, a fost folosită pentru tracţiunea vagoanelor de marfă. A stat pe o linie moartă în depoul Lugoj timp de 40 de ani, cu copaci crescuţi prin ea. Noi am reuşit, după mari eforturi, să o aducem aici. Pe acest tip de locomotivă au făcut serviciul foarte mulţi teiuşeni”, a mai spus edilul din Teiuş, citat de Agerpres.

Foto: Facebook/ Primăria Teiuş

În Parc se găsesc şi boghiuri de vagon, de vagoane americane sau osii fabricate în România, o drezină camion fabricată în 1953, care era folosită pentru transportul materialelor necesare la reparaţiile liniilor de cale ferată, coloane hidraulice de peste un secol vechime, care alimentau vechile locomotive cu aburi, recuperate din fosta staţie CFR Coşlariu, unde erau gata-gata să ajungă la fier vechi. 

Un vechi automotor, construit la Malaxa în 1938, găzduieşte acum o cochetă expoziţie feroviară, unde sunt expuse obiecte scoase de mult din uz, cum ar fi bilete de tren folosite până după Revoluţie, lanterne, lampadare, felinare de locomotivă, felinare de macaz, scule pentru lucrat la linie, furci, semne de circulaţie, un telegraf original vechi de peste un secol, uniforme de ceferist din diferite perioade etc. Administraţia locală vrea să dezvolte în continuare muzeul în aer liber şi solicit sprijin şi din partea Consiliului Judeţean Alba pentru a se putea dezvolta un parc feroviar de importanţă regională

Clădire istorică în paragină

Frumuseţea parcului feroviar contrastează, însă, cu starea avansată de degradare în care se află uriaşa clădire a gării. În urmă cu doi ani, Compania Naţională de Căi Ferate anunţa că vor fi modernizate 47 de staţii de cale ferată din întreaga ţară, inclusiv cea din Teiuş, prin Programul Operaţional Infrastructura Mare. În septembrie 2019, Sucursala Regionala CF Braşov a încheiat un contract cu o societate din Bucureşti care urma să elaboreze studii de fezabilitate pentru mai multe staţii din Transilvania, printre care şi Teiuş. În prezent sunt folosite doar câteva birouri şi o sală de aşteptare. Cele mai multe încăperi sunt închise cu lacătul de ani de zile.

Clădirea în paragină a gării. Foto: Facebook/ Primăria Teiuş

O descriere a primei gări a Teiuşului, inaugurată la 20 noiembrie 1871, găsim în lucrarea manuscris a lui Cristian Florin Bota, „Teiuş, gara amintirilor“: „Formula monumentală maximă, cu trei corpuri principale legate între ele prin două corpuri mai scunde, e încă amplificată prin adăugarea, dincolo de corpurile de capăt, a încă două aripi parter (formulă care se regăseşte şi la Arad). Faţada are un tratament plastic care o individualizează: muchiile, ancadramentele şi linia parapetelor sunt evidenţiate cu cărămidă aparentă, desenând astfel un delicat “arabesc” pe fondul de tencuială albă“ 

Vă mai recomandăm:

Lotul 2 al autostrăzii A10 Sebeş - Turda va fi inaugurat la 1 decembrie. Ce spune fostul ministru Cătălin Drulă VIDEO

Un preot din Alba Iulia, diagnosticat cu COVID-19, a ţinut o slujbă, două botezuri şi o înmormântare