Legenda dealului Mamut, colina care străjuieşte Alba Iulia

Primele menţiuni ale dealului Mamut apar la începutul secolului XIX în hărţile şi însemnările călătorilor străini, odată cu descoperirea unor fosile de animale preistorice. O măsea de mamut descoperită în 2009, în incinta Cetăţii Alba Carolina, a asociat şi mai mult numele colinei cu celebrul animal preistoric.

Dealul este menţionat pentru prima dată în hărțile vechi ale împrejurimilor orașului Alba Iulia în prima jumătate a secolul al XVIII-lea,  cu denumirea de origine tracă sau iliră,  de Măgura sau Măgurile.

Un secol mai tâziu,  apare cu numele actual, de dealul Mamut. Zona apare menţionată în timpul Revoluţiei de la 1848 și 1849, când legiunile conduse de Axente Sever au trecut peste dealul Mamut, ca să asedieze fortificația  bastionară de la Alba Iulia.

„Uriaşul împădurit“, consemnat de călătorii străini

Numele îl găsim şi în relatările călătorilor străini. Giovanandrea Gromo consemnează „Părăsesc Bălgradul…și mă îndrept către exploziile de rocă ale Trascăului, apoi de la Șard, unde Ampoiul se desparte de ultimul bastion al Metaliferilor, îl urmez spre vest pe sub Poiana Furcii, loc cu nume înspăimântător unde legile medievale «ridicau în furci»  pe cei care nu se supuneau și care nu erau nobili, ci iobagi săraci. Părăsesc Șardul, satul străbunilor mei, ,iar în stânga se ridică coama prelugă a dealului Mamut, uriaș împădurit ce-a purtat de-a lungul secolelor mai multe nume“.

În documentele Episcopiei romano-catolice din secolul al XVI-lea apare ca Muntele Sfântului Mihail după hramul catedralei din Alba Iulia, nume pe care,  însă, populația locală nu l-a preluat.  Istoricii susţin că un toponimul este unul neobișnuit pentru dealurile din această parte a țării.

Măsea de mamut, descoperită în Cetate

Cele mai multe şi mai preţioase informaţii poartă amprenta naturalistului şi și arheologului Adalbert Cserni, care a fost şi primul director al actualului Muzeu Naţional al Unirii şi a pus bazele primelor colecţii. Denumirea Mamutului este consemnată în publicaţiile sale ştiinţifice, ca loc de prelevare a unor plante medicinale.

Asocierea zonei cu strămoşii elefantului, care după 1828 sunt cunoscuţi sub denumirea de mamuţi, a fost şi mai intensă după ce Adalbert Cserni a îmbogăţit colecţiile Muzeului cu resturile unor colţi și o măsea de mamut ieşite la iveală pe raza oraşului Alba Iulia.  Demersul cercetătorului a avut suportul Societăţii  de istorie, arheologie și științele naturii, în care erau membrii cercetători maghiari.

„Cel mai probabil, numele dealului Mamut îşi are originea în cadrul comunității naturaliștilor maghiari care au activat în această zonă  la începutul sec al XIX-lea. Cercetătorii au fost  inspirați fie de forma dealului care seamănă cu o spinare de mamut, fie de unele descoperiri similare realizate în acea perioadă. Şi atunci, ca şi acum care subiectul era unul de senzație“, a explicat Dan Anghel, de la Muzeul Naţional al Unirii.

Parc de aventură pe Mamut

Numele colinei a stârnit şi mai mult interes, după ce în 2009, a fost descoperită accidental o măsea de mamut, în timpul lucrărilor de sistematizare a șanțurilor Cetății. Specialiştii estimează că  fosila,  descoperită la mare adâncime într-un  strat de pietriș depus în albia râului Mureş, datează din Pleistocen , perioadă cuprinsă între 2558 milioane şi  10.000 de ani  î. Ch. 

Un alt toponim legat de acest deal este cel de „Tăietura Turcului“.  „Toponimul  desemnează poiana largă din vârful dealului Mamut, de origine antropică,  și care poate fi leagt de invaziile turcești din a II-a jumătate a secolului al XVII-lea“, a  încheiat  Dan Anghel.

Autorităţile locale au aprobat un proiect de  amenajare a  unui parc de aventură pe Mamut, pe o suprafaţă de aproximativ trei hectare. Sunt prevăzute  panouri pentru căţărări,  coborâri cu tiroliana şi  deplasări de la un copac la altul prin nişte tunele de scânduri suspendate.