FOTO VIDEO Sebeşul în urmă cu 100 de ani: un oraş săsesc, prosper şi îngrijit
0Muncipiul Sebeş din judeţul Alba este una din localităţile cu cel mai pronunţat stil arhitectural săsesc din Transilvania. De pe urma saşilor care au înfiinţat oraşul au rămas amintiri de nepreţuit. În prezent, numărul saşilor din oraş este puţin peste 1 la sută din populaţie, în timp ce în urmă cu 100 de ani procentul se apropia de 50 la sută.
La recensământul din 2011, din populaţia de 24.165 locuitori, doar 261 sunt de etnie germană (săsească). În 1910, Sebeşul avea peste 3.000 de saşi. Oraşul a fost întemeiat în secolul al XII-lea de coloniştii saşi veniţi la chemarea regelui Ungariei. În Sebeş s-au stabilit populaţii provenite din zona Rinului şi a Moselei (regiunea Luxemburgului şi a vestului Germaniei de astăzi). Germanii din Sebeş au fost de fapt franconi de pe Rin, “Rheinfranken”. Sebeşul Săsesc a fost unul din cele mai importante oraşe ale Transilvaniei medievale, devenind una din cele “şapte cetăţi” care au dat numele german al provinciei: “Siebenbürgen”.
Fotografiile vechi suprind oraşul în urmă cu aproape un secol. Pot fi observate cele mai importante clădiri şi obiective care există şi în prezent: primăria, biserica evanghelică, liceul, piaţa, străzile principală cu magazinele săseşti, lacul oraşului.
Denumirile purtate de-a lungul vremii
În cele mai vechi documente istorice care atestă existenţa Sebeşului, localitatea poartă numele de “Malembach” (1245), “Millenbach” (1309), denumiri care derivă din săsescul “Malemboch”, însemnând “râu care poartă mult pietriş”, lucru care corespunde realităţii geografice. Numele german modern al oraşului este “Mühlbach” (“râul morii”). Potrivit docuemntelor, oraşul a fost înfiinţat official în anul 1150. În anul 1242, invazia mongolă a distrus oraşul, locuitorii trebuind să înceapă reconstrucţia. Secolul al XIV-lea a adus cu sine o perioadă de dezvoltare, Sebeşul fiind cotat în 1376 al treilea ca importanţă comercială între oraşele săseşti.
Un act regesc din 1387 consfinţeşte dreptul Sebeşului de a ridica ziduri, deşi construcţia
acestora incepuse probabil înainte de jumătatea secolului al XIV-lea. Sebeşul a devenit primul oraş din Transilvania înconjurat complet cu fortificaţii din zidărie. La 1485 regele Matias Corvinul acordă oraşului o serie de privilegii pentru completarea fortificaţiilor. Ultimele urme ale şanţurilor de apă care înconjurau Sebeşul au fost transformate în ultima parte a secolului al XIX-lea în lacul din parcul oraşului.
A doua colonizare săsească
După pandemia de ciumă din 1738, populaţia a scăzut foarte mult, oraşul fiind salvat în bună măsură de venirea celui de-al doilea val de colonişti din spaţiul german, mai exact din Baden-Durlach (începând cu anul 1748) şi Hanau (1770). Dieta Transilvaniei s-a întrunit de două ori în Sebeş, în 1556 şi 1600. Locul întrunirilor, Casa Zápolya, este astăzi muzeu.
Până la reorganizarea administrativă românească din perioada interbelică s-a numit Sebeşul Săsesc şi a făcut parte din comitatul Sibiu. Apoi a fost inclus în judeşul Alba (interbelic). Între anii 1950 şi 1968, Sebeşul a făcut parte din Regiunea Hunedoara. În 1968 a revenit la judeţul Alba, după reorganizarea administrativă a ţării.
Sebeşul este acum cel mai important pol economic al judeţului Alba cu investiţii străine de circa 1 miliard de euro. Construit la întâlnirea principalelor drumuri din Transilvania, oraşul atrage investitori mari care vor să beneficieze de costul scăzut al forţei de muncă şi de viitoarele autostrăzi care vor lega zona de restul Europei.
Citiţi şi: