FOTO VIDEO Cetatea dacică de la Căpâlna, restaurată printr-un proiect de 5 milioane de euro
0Cetatea dacică de la Căpâlna va fi restaurată printr-un proiect finanţat de la bugetul statului în valoare de 24 milioane de lei (peste 5 milioane de euro). Documentaţia a fost finanţată de Consiliul Judeţean Alba cu 130.000 de lei, iar de la Ministerul Culturii au fost solicitată suma totală necesară finanţării lucrărilor de restaurare.
Fortificaţia de la Căpâlna a fost inclusă în lista patrimoniului mondial UNESCO în 1999, la poziţia Cetăţile Dacice din Munţii Orăştiei. Pe lângă restaurarea cetăţii este vizat un centru de informare şi reabilitarea căilor de acces spre fortificaţie, care parcurg un traseu lung de aproape doi kilometri de la şoseaua naţională, de pe DN 67C, prin pădure. Proiectul de reabilitare a obiectivului de patrimoniu, acum în paragină cuprinde lucrări de consolidare, restaurare şi conservare a vestigiilor arheologice.
Zidurile Cetăţii de la Căpâlna ar urma să fie reconstituite integral, iar terenul reamenajat şi consolidat. La fel, traseul de vizitare va asigura punerea în valoare a sitului, prin realizarea de alei şi poduri de acces în cetate, cu puncte de informare şi semnalizare. În exteriorul fortificaţiei, la baza dealului aflat lângă drumul naţional, se va construi un obiectiv pentru primirea turiştilor şi va fi spaţiu pentru informare, expunere, depozitare şi cercetare a monumentului. De asemenea, este vizată şi reabilitarea căii de acces şi pietonale spre situl UNESCO, dar şi amenajarea unor parcări.
Cetatea de la Căpâlna a fost ridicat pe timpul domniei lui Burebista şi şi-a încetat existenţa în urma unui
incendiu de proporţii ce a avut loc în timpul războaielor daco-romane de la începutul secolului al II-lea. Turiştii pot observa în prezent zidurile groase de peste trei metri, prin care se mai poate reconstitui forma ovală a cetăţii. Deasupra acestora mai există ruinele unui turn de aparare, cu latura de aproape zece metri. S-a mai pastrat şi un coridor boltit, prin care se asigura accesul la creneluri şi la turnul de aparare. Zidul, care avea o lungime totală de aproximativ 270 de metri, a fost parţial distrus după pacea încheiată în urma primului război daco-roman şi reconstruit apoi în grabă în preajma celui de-al doilea conflict.
Obiectiv strategic de apărare
Cetatea de la Căpâlna a fost unul dintre obiectivele strategie ale dacilor în cadrul sistemului de apărare construit împotriva invaziei romanilor. Menirea ei era aceea de a bara accesul pe drumul care, pornind de la Polovragi, străbătea munţii prin Pasul Urdele şi cobora în Valea Sebeşului. Aflata la 610 metri înălţime, cetatea forma împreună cu fortificaţiile Costeşti, Baniţa şi Tilişca o reţea de apărare in jurul cetăţii de la Sarmizegetusa.
Reconstituire virtuală a Cetăţii:
Cetatea a fost reşedinţa unui nobil ce făcea parte din suita regilor daci. Era întărită cu blocuri de calcar ecarisat, aidoma celor mai impunătoare fortificaţii din Munţii Orăştiei, iar bogăţia materialului arheologic descoperit aici demonstrează amploarea relaţiilor economice derulate la Căpâlna. Starea în care s-au păstrat zidurile este, însă, mai proastă decât la cetăţile din Munţii Orăştiei. Trupele romane, conduse de împăratul Traian, au asaltat de două ori cetatea cucerind-o în ambele razboaie, în 101-102 şi 105-106, aducându-i de fiecare data distrugeri importante. Accesul spre cetate se face de pe drumul naţional 67C, în apropierea satului Căpâlna, pe Valea Frumoasei, la ieşirea din localitatea Mărtinie, la circa 19 km de Sebeş.
Un colier cu pandativi din aur şi doi cercei, sustraşi din situl arheologic de la Căpâlna, au fost recuperaţi de autorităţi în 2009. Tezaurul era dat în urmărire internaţională încă din 2005 şi a fost furat în perioada 2002 – 2003. A fost obţinut de la un cetăţean din Germania, dupa ce a fost valorificat în vara anului 2008 în Serbia, şi este păstrat la Muzeul Unirii din Alba Iulia.