FOTO Târgul de Fete de pe Muntele Găina în imagini de arhivă. Povestea de sute de ani a celei mai mari sărbători populare în aer liber din România
0Târgul de Fete de pe Muntele Găina este pe drept cuvânt un brand al României, manifestarea fiind cunoscută ca şi cea mai mare sărbătoare populară în aer liber. Târgul se desfăşoară atât în Avram Iancu, la poalele Muntelui Găina, cât şi pe un platou montan la o altitudine de aproape 1.500 de metri, într-o zonă pitorească şi perfectă pentru iubitorii de natură.
Târgul de Fete de pe Muntele Găina se organizează, în fiecare an, din vremuri străvechi, în cea mai apropiată duminică de 20 iulie, ziua Sfântului Ilie. Această manifestare etno-culturală a fost menţionată prima dată în documente în 1816. Povestea acestui obicei, aşa cum se desfăşura la mijlocul secolului al XIX-lea, a fost relatată în detaliu de scriitorul Jokai Mor, în romanul „Sărmanii Bogaţi”.
Născut în Slovacia, Jokai Mor a fost unul dintre marii scriitori ai Ungariei şi unul dintre călătorii străini care au rămas uimiţi de obiceiurile comunităţilor din Munţii Apuseni. Cea mai neobişnuită tradiţie descrisă de autorul romanului „Sărmanii bogaţi” a fost târgul de fete organizat anual în duminica apropiată Sărbătorii Sfântului Ilie. În vremea sa, evenimentul avea loc în preajma sărbătorii Sfîntului Ioan (Sânzienele).
„În vecinătatea munţilor bihoreni se află o creastă de deal numită Găina care-n vremea târgului era înverzită ca toţi munţii din Ardeal după topirea zăpezilor. Vederea de aici este într-adevăr înălţătoare. De o parte se vede un lanţ de munţi vulcanici, de partea cealaltă împrejurimile Clujului, munţii Gilăului, iar la vest se întinde în faţă Ţara Ungurească, netedă, cu şesuri ceţoase ce par a se topi în cer”, era desscris locul unde avea loc una dintre marile sărbători ale moţilor, în secolul al XIX-lea.
O mulţime de oameni ajungeau la târg din zona Hunedoarei, din Alba, Bihor şi din satele din împrejurimi. „În seara primei sâmbete după sărbătoarea naşterii Sfântului Ioan, la Sânziene, turtarii din Băiţa şi din Câmpeni, cu caii lor încărcaţi cu turte de miere, cu sticluţe pline de mied, pornesc spre vârful muntelui Găina, unde îşi ridică corturi, iar în ziua următoare se adună populaţia veselă la târgul de fete ce se ţine în acea zi pe vârful piscului”, scria Jokai Mor.
Participanţi la Târgul de Fete în perioada comunistă
La Târgul de Fete se adunau locuitorii din Munţii Apuseni pentru a face schimb de produse dar era şi un prilej pentru întâlnirea şi căsătoria tinerilor din zone îndepărtate, care veneau aici cu părinţii. Pregătirile pentru urcatul pe munte se făceau cu câteva zile înainte iar duminica cu noaptea in cap se urca pe munte în poiana unde avea loc târgul. Se spune că fetele veneau cu zestrea încărcată pe cai, iar cununia se făcea pe loc de către preoţii care participau la acest eveniment. Ceremonia era însoţită de cântece şi schimb de jocuri cu „strigături”, iar fetele „se luau”, nu se cumpărau.
„Mamele din regiunea munţilor îşi aduc şi zestrea fetei, pe care o prezintă deodată cu fata. La gâtul fetelor atârnă taleri de aur şi de argint înseilaţi. Celelalte podoabe, cum sunt de exemplu: năfrămile colorate, ştergăriile cu alesături de bumbac, de diferite culori, pernele, lăzile împestriţate, sunt încărcate pe spatele cailor mocăneşti şi transportate la faţa locului. Odată ajunşi aici le descarcă pe fiecare şi le aşează sub cortul pe care şi-l ridică fiecare, ca într-un adevărat târg”, arăta scriitorul Jokai Mor, în „Sărmanii Bogaţi”.
Fetele şi zestrea erau disputate de flăcăii care se opreau în faţa corturilor. Cei care voiau să se însoare trebuiau să ajungă la tocmeală cu părinţii fetelor, altfel erau nevoiţi să plece mai departe. „Pe unele dintre fete le ţin tare la preţ, pe altele le vând cât ai bate din palme, la primul client care se prezintă. Perechea nouă urmată de cântece de fluier şi cimpoiu pleacă până la primul călugăr care le dă binecuvântarea căsătoriei”, informa autorul. Târgul de fete era şi un prilej pentru familiile de moţi să se mândrească, în faţa procesiunii, cu frumuseţea fiicelor lor şi cu podoabele şi mărfurile aduse la târg. Autorul descrierii târgului de fete de la sfârşitul secolului trecut oferea şi explicaţia evenimentului fascinant pentru acele vremuri.
Târgul de Fete în perioada stăpânirii austro-ungare
În decursul timpului la Târgul de Fete au participat, potrivit relatărilor istorice, personalităţi importante precum împăratul austriac Franz Joseph I, în timpul unei vizite în Transilvania, în 1852, primul-ministru al României din perioada interbelică Ionel I. C. Brătianu, pentru vizita acestuia fiind amenajată o tabără de corturi, sau regele României Ferdinand I, în 1924, în prezenţa căruia s-a sfinţit „Crucea Iancului”.
Astăzi, Târgul de fete de la Găina s-a transformat într-o mare sărbătoare folclorică, la care îşi dau concursul locuitorii din zona Munţilor Apuseni, din judeţele apropiate şi chiar din ţinuturi mai îndepărtate ale ţării. Târgul de Fete se organizează, al fel ca şi în vechime, în cea mai apropiată duminică de 20 iulie, ziua Sfântului Ilie. Deschiderea o fac vestitele tulnicărese de la Avram Iancu, după care urmează programul artistic al participanţilor care durează până spre seară. Începând din 2006 Târgul de Fete de pe Muntele Găina este marcă înregistrată a Consiliului Judeţean Alba şi are ca slogan chemarea: „Hai pe Muntele Găina, hai pe muntele dragostei!”.