FOTO Coşmarul unei familii din Alba Iulia care va locui la câţiva metri de autostradă: „În sufragerie suntem în extravilan, în bucătărie - în intravilan“

O familie din Alba Iulia trăieşte de câţiva ani o dramă provocată de construcţia la câţiva metri de locuinţă a autostrăzii Sebeş - Turda. Autorităţile au decis să exproprieze 850 de metri pătraţi din terenul familiei Lăncrănjan, fără însă a-i anunţa pe proprietari. Jumătate din casă este acum în extravilan, iar cealaltă jumătate - în intravilan.

GALERIE FOTO 

Casa a rămas în cea mai mare parte în interiorul coridorului de expropriere. Astfel s-a ajuns la o situaţie ciudată: locuinţa familiei va fi la doar 50 de metri de axul autostrăzii. Chiar lângă casa familiei din localitatea Oarda de Sus, parte componentă a municipiului Alba Iulia, va fi construit un pod care va supratraversa o vale şi o stradă astfel încât, la finalul lucrărilor, locuinţa va rămâne undeva sub pod, la câţiva metri de piloni. Coridorul de expropriere a fost micşorat forţat în zona respectivă, astfel încât să fie evitată locuinţa. Acest lucru face ca, în prezent, în perioada construcţiei autostrăzii, viaţa familiei Lăncrănjan să fie un calvar. Interesant este că după ce se trece de această prorietate, coridorul de expropiere revine la dimensiunea iniţială. 

”Ruta exterioară şi iniţială a limitei coridorului de expropriere iniţial «trece» prin patul nostru. Dacă stăm în sufragerie suntem în extravilan, iar dacă mergem în bucătărie suntem în intravilan. Este o situaţie absurdă, care nu cred că a mai existat vreodată”, spune Floare Lăncrănjan, proprietara imobilului de pe strada Victoriei din Oarda de Sus. Calvarul se va menţine şi la finalizarea investiţiei şi la deschiderea circulaţiei, chiar dacă prin proiect sunt prevăzute panouri fono-absorbante. Problema este că aceste panouri trebuiau amplasate şi în faza de construcţie, lucru constatat în urma unor verificări realizate de Garda de Mediu şi Direcţia de Sănătate Publică, însă acest lucru nu s-a întâmplat. 

Coridorul de expropriere (linia roz) a fost modificat, dar 850 de metri din terenul familiei Lăncrănjan a fost expropriat

”În 2013 am aflat din media că vechiul traseu al drumului expres a fost modificat cu 200 de metri faţă de traseul iniţial pentru construcţia autostrăzii. Explicaţia a fost că pe vechiul traseu se demolau 9 case, iar pe cel nou sunt 3 case. De când a început construcţia trăim un adevărat coşmar. Legal, orice autostradă are o zonă de protecţie de 25 de metri de o parte şi de alta. Casa noastră este chiar în interiorul zonei de protecţie, care a fost modificat pentru a nu cuprinde şi construcţia. Fără să fim informaţi, Primăria Alba Iulia şi Consiliul local au aprobat un nou plan urbanistic prin care 850 de metri din terenul nostru a fost trecut în extravilan, iar 290 au rămas în intravilan. S-a întâmplat în 2014 şi de atunci am plătit impozit ca şi când întreaga suprafaţă de teren este în intravilan. Au făcut modificările fără a anunţa la Serviciul de Taxe şi Impozite al Primăriei şi fără a comunica informaţiile la Oficiul de Cadastru”, a afirmat Floare Lăncrănjan.

Femeia susţine că nu au fost niciodată anunţaţi cu privire la exproprierea celor 850 de metri pătraţi de teren, nu apar pe nicio listă şi, prin urmare, nici nu au primit despăgubiri la fel ca ceilalţi proprietari expropriaţi.

Proprietatea familiei Lăncrănjan (pătratul galben) în raport cu autostrada. Limita exterioară de siguranţă a autostrăzii ”trece” exact prin casă

Pe lângă faptul că vor fi obligaţi să locuiască într-o casă aflată la câţiva metri de autostradă, membrii familie Lăncrănjan trebuie să suporte zgomotul şi praful produs de utilajele folosite de constructori. ”Am făcut cinci sesizări la Garda de Mediu şi Direcţia de Sănătate Publică, ultimele în toamna anului trecut. Au venit de la Garda de Mediu şi au făcut măsurători şi au constatat că nivelul zgomotului este mult mai mare faţă de cel prevăzut în acordul de mediu, de 50 dB. S-a stabilit în sarcina societăţii să reducă nivelul de zgomot, inclusiv să monteze panouri anti-zgomot. Nu s-a făcut nimic până în prezent. Au pus doar o pânză care a fost ruptă de vânt”, a completat proprietara construcţiei afectate.

În iulie 2017 şi Direcţia de Sănătate Publică a constatat că nu au fost montate panourile obligatorii, impuse prin acordul de mediu. ”În urma discuţiilor avute cu conducerea şantierului s-a recomandat montarea panourilor anti-zgomot pe perioada lucrărilor, reducerea nivelului de zgomot, praf şi vibraţii”, se susţine în răspunsul primit de la DSP la una din plângerile făcute. În urma controlului s-a dat şi un termen de 30 de zile pentru montarea panourilor, care nu a fost respectat. Prin urmare, şi în prezent muncitorii şi utilajele lucrează pe şantierul autostrăzii fără a respecta prevederile obligatorii din acordul de mediu. 

Lotul 1 al Autostrăzii Sebeş - Turda este construit de asocierea formată din compania italiană Imperesa Pizzarotti şi compania română Pomponio. Lucrările efective sunt, însă, subcontractate la o serie de alte societăţi ceea ce face dificilă comunciarea directă cu reprezentanţii firmei italiene. ”Dorim măcar ca acum să intre în legalitate şi să vedem cum stăm cu proprietatea noastră. Nu cerem absurdul. Vrem să se pună acele panouri anti-zgomot, pentru că în prezent trăim un coşmar, atât datortiă zgomotului cât şi a prafului”, mai spune Floare Lăncrănjan. 

Femeia completează că, dacă ar fi ştiut coşmarul prin care urma să treacă ar fi fost de acord chiar şi cu exproprierea casei, dar nu i s-a propus niciodată acest lucru. ”Tot timpul ne-au spus că nu ne va afecta. Dacă am mers la Primăria Alba Iulia ne-au zis că problema noastră este de competenţa Companiei de Drumuri. Dacă am mers la Compania de Drumuri ne-au spus că ei nu au ce face, că trebuie să mergem la Primărie. Tot timpul am fost pasaţi de la unii la alţii. Nu ştim ce să mai facem şi unde să mai mergem”, a mai afirmat proprietara casei din Alba Iulia. Aceasta a dat în judecată CNAIR şi solicită daune materiale pentru tot prejudiciul suferit din partea constructorilor autostrăzii.

Jurnaliştii „Adevărul“ au încercat să-i contacteze pe reprezentanţii CNAIR pentru a oferi un punct de vedere, dar acest lucru nu a fost posibil până la publicarea materialului.