Erou român mort într-un lagăr din Rusia, contestat în instanță cu argumente Wikipedia. Fiul lui Mihai Daisa a dat AJPIS în judecată

Fiul unui soldat român care a murit într-un lagăr din Rusia în Al Doilea Război Mondial, în vârstă de 81 de ani, se judecă cu statul român pentru a primi indemnizația de urmaș. Reprezentantul unei instituții l-a combătut cu un citat de pe Wikipedia.

Ioan Daisa a dat în judecată Agenția Județeană Pentru Plăți și Inspecție Socială (AJPIS) Alba pentru a primi indemnizație prevăzută de Legea 154/2021, care prevede acordarea de despăgubiri lunare urmașilor persoanelor deportate sau persecutate politic. Deciziile privind legea specială sunt luate de Agenția Județeană de Prestații Sociale și sunt puse în plată de Casa de Pensii.

În instanță, juristul AJPIS Alba care a reprezentat instituția și-a formulat apărarea pe baza informațiilor de pe Wikipedia și a pierdut procesul. Acesta a citat din Wikipedia câteva informații fără relevanță, referitoare la anexarea Basarabiei la URSS. 

Deces declarat de către judecător

Ioan Daisa a susținut că tatăl său, Mihai Daisa, a fost militar în perioada celui de-Al Doilea Război Mondial, luptând împotriva Uniunii Sovietice pe frontul de est.

„La data de 23.08.1944, după întoarcerea armelor împotriva Germaniei, tatăl său a fost luat prizonier de către armata sovietică şi trimis într-un lagăr din localitatea Citova, în Rusia. După câţiva ani, foşti camarazi de-ai săi de război, reveniţi din prizonierat în localitatea de domiciliu, Gârbova de Sus, au anunţat familia tatălui său despre decesul acestuia în lagărul din Uniunea Sovietică”, se precizează în dosarul civil de la Tribunalul Alba.

Soția militarului a inițiat, ulterior, o acțiune judecătorească prin care să se constate decesul soțului. „În cadrul acestui proces, au fost audiaţi martori care au confirmat faptul că tatăl reclamantului a decedat în lagăr. Instanța a admis acţiunea în 1949 tatăl acestuia a fost declarat mort. Ulterior, în baza hotărârii, a fost întocmit actul de deces, iar mama sa s-a recăsătorit”, a mai susținut reclamantul.

Luarea în prizonierat a tatălui reclamantului urmată de decesul său în lagăr au fost evenimente de notorietate în localitatea în care acesta s-a născut şi a locuit, Mihai Daisa fiind considerat erou al celui de-Al Doilea Război Mondial.

Argumente copiate de pe Wikipedia

În fața instanței, juristul a apărat AJPIS și a susținut că dacă tatăl reclamantului a dispărut nu înseamnă neapărat că a ajuns prizonier la ruși.

„Reclamantul nu face dovada persecuţiei politice suferite de tatăl său. (...) În interpretarea istorico-teleologică a textului legal, în contextul celui de-Al Doilea Război Mondial, România a fost aliată cu Germania până la schimbarea de alianţă de la 23 august 1944 cu URSS finalizată cu încheierea armistiţiului de la 12 septembrie 1944. S-a reţinut că, potrivit Wikipedia, până la data de 04 septembrie 1944 Moldova aparţinea României, aşadar dispariţia părintelui pe frontul Moldovei la data de 23 august 1944, nu este echivalent cu faptul că a fost prizonier în URSS: «Uniunea Sovietică Socialistă Moldovenească (în româna moldovenească cu alfabet chirilic; abreviată RSS Moldovenească sau RSSM) a fost o republică constituentă a Uniunii Sovietice din 2 august 1940 până în 1991, exceptând perioada 1941 – 1944. când a fost Guvernământul Basarabiei în cadrul României»”, a afirmat reprezentantul AJPIS.

Motive fără legătură cu dosarul

Instanța a respins argumentele acestuia și a considerat că „este fără dubiu că tatăl reclamantului mai întâi a fost luat prizonier de armata sovietică în anul 1944, urmând pentru acesta mai mult de 4 ani de prizonierat în Rusia, destinul său tragic încheindu-se cu moartea într-un lagăr de prizonieri în anul 1949”.

„Argumentele pârâtei (expuse prin întâmpinare şi în cuprinsul actului atacat) legate de organizarea Republicii Moldova pe timpul URSS nu au absolut nicio legătură cu situaţia din dosarul de faţă”, a mai precizat magistratul în 22 septembrie 2023.

S-a dispus anularea deciziei emise de AJPIS Alba și a obligarea instituției să emită o nouă decizie prin care să se acorde drepturile de urmaș ale reclamantului.

Hotărârea nu a fost contestată de reprezentanții instituției de stat.

Drepturile urmașilor deținuților politici sau ai prizonierilor de război

Prin Legea specială, urmașii deținuților politici sau ai prizonierilor de război beneficiază de indemnizații lunare în cuantum de 700, 500 sau 350 de lei, în funcție de situație.

Se acordă, de exemplu, câte 700 de lei pentru fiecare an stat de părinte în lagăre sau pușcării. Dacă părintele a fost trei ani în detenție, fiecare urmaș primește câte 2.100 de lei. Urmașii care s-au născut după ce părintele a revenit acasă primesc 50% din sumă. Urmașii celor care au murit în detenție încasează câte 500 de lei lunar.