Cum se sărbătorea Boboteaza în 1943 la Cugir. Obiceiuri descrise în lucrarea de control a unui elev
0Obiceiurile de Bobotează nu s-au schimbat foarte mult în ultimii 60 de ani în zona judeţului Alba. Şi atunci ca şi acum, oamenii primeau preotul acasă cu Iordanul, mergeau la slujbă unde primeau apă sfinţită şi pregăteau la masă ”răci”.
Obiceiurile prilejuite de sărbătoarea Botezului Domnului, din Cugirul anului 1943, sunt prezentate într-un document deşinut la Arhivele Naţionale Alba, reprezentat de o „lucrare de control” a elevului Tomuţa Alexandru:
Boboteaza este o sărbătoare însemnată şi anume Botezul Domnului nostru Isus Hristos, când s-a botezat în Iordan dela Ioan. Este o sărbătoare nemişcătoare şi întotdeauna este în 6 ianuarie. În această zi de sărbătoare ca şi în toate celelalte sărbători mari, oamenii şi-au luat câte un obiceiu pe care-l ţin cu sfinţenie şi pe care-l au stăpânit din moşi strămoşi şi se leapădă de el numai cu mare greutate.
Astfel, înainte de această sărbătoare cu o zi, adică în ajun, preotul dimpreună cu cantorii umblă pela casele oamenilor, cu cruce, botezându-le şi sfinţindu-le casele cu apă sfinţită cântând „În Iordan Botezându-te Tu Doamne”. Oamenii aşteaptă această zi cu mare bucurie deoarece se vesteşte Botezul D-lui. Apoi în ziua de Bobotează se face liturgie de dimineaţă, iar după terminarea liturgiei preotul şi tot poporul dela biserică ies cu praporii la un izvor pentru a sfinţi apa.
Dupăce s-a făcut slujba respectivă preotul botează pe toţi oamenii iar ei îşi iau apă sfinţită şi o duc acasă pentru aşi boteza vitele şi celelalte animale depe lângă casă. Ţăranii dela sate şi la mâncare au un obicei de în această zi de sărbătoare, la masă mănâncă aşa zise răci (piftie) din carne de porc. În ziua a II-a de Bobotează, adică la sfântul Ioan, pe acei pe care-i cheamă Ioan îşi cheamă rudele şi prietenii spre aşi petrece împreună.