Cum erau urmăriți și filați studenții de către securitatea comunistă. Tabăra cu „grad ridicat de risc”
0Vacanțele și taberele studenților erau atent supravegheate de securitatea comunistă, mai ales în situațiile în care existau și studenți străini. Securiștii aveau grijă să nu existe nicio manifestare ostilă la adresa regimului.
Într-un document din 1976, declasificat de CNSAS este dat că exemplu modul cum a acționat Inspectoratul Județean Bacău în cadrul taberei studențești de iarnă de la Slănic Moldova, unde au fost în vacanță 600 de studenți din mai multe centre universitare. Dintre aceștia, 70 au fost studenți străini, printre care patru sirieni, patru egipteni, șapte yemeniți, cinci libanezi și trei israelieni.
Securitatea județeană a luat mai mult măsuri „pentru prevenirea unor eventuale acțiuni de natură să pună în pericol securitatea statului sau să prejudicieze prestigiul țării".În primul rând, s-a constituit o grupa operativă formată din lucrători de securitate și miliție. Apoi, studenții străini au fost „dispersați" în toate cele opt vile puse la dispoziție, împreună cu studenți români și „surse ale noastre".
De asemenea, s-a folosit o echipa de filaj și a fost „infiltrat" pe lângă studenții străini un ofițer care cunoștea limba engleză, „în scopul cunoașterii directe a preocupărilor și intențiilor lor".
De asemenea, „s-a purtat o discuție cu studenții israelieni, prilej cu care li s-a atras atenția asupra conduitei și comportării, evitării contactelor directe cu studenții arabi, pentru prevenirea unor eventuale provocări". Au fost sporite măsurile de pază și ordine în stațiune, "acordându-se o atenție deosebită vilelor unde erau cazați studenți cunoscuți cu poziție suspectă".
În urmă aplicării acestor măsuri, se susținea că au fost prevenite producerea unor incidente. Astfel, doi studenți sudanezi de la Institutul Politehnic Galați ar fi intenționat să îi provoace pe studenții israelieni. De asemenea, unii studenți sirieni ar fi încercat să provoace disensiuni între români și studenții străini aflați în tabăra.
„Pentru a preveni o astfel de acțiuni, studenții arabi au fost grupați la o masă, în apropierea conducerii taberei, fiind încadrați cu rețea și ofițeri desemnați să-și petreacă revelionul cu soțiile în acel loc. Deși aceștia s-au dedat la unele discuții provocatoare, nu s-a ajuns la conflicte, incidentul fiind aplanat în faza incipientă", se mai susține în documentul declasificat.
Pornind de la aceste exemple, șefii Securității recomandau acordarea unei atenții deosebite „tematicii informațiilor" pe care rețeaua trebuia să le caute și anume: instigarea unor tineri la săvârșirea de fapte antisociale; intenția de evaziune a unor tineri prin stabilirea de relații cu cetățeni străini; răspândirea de înscrisuri cu conținut dușmănos; difuzarea ori vehicularea de materiale cu conținut dușmănos, mistic sau pornografic; comentarii cu caracter tendențios ori calomnios transmise în emisiunile unor posturi de radio străine.
„Este necesar că toți ofițerii care lucrează în aceste probleme să înțeleagă că vacanțele nu trebuie să însemne o scădere a intensității muncii ci menținerea la nivel ridicat a volumului și calității informațiilor, diversitatea continuă a măsurilor și metodelor muncii organelor noastre", se mai preciza documentul secret întocmit în urmă cu 47 de ani.